Lansare de carte religioasă la Blaj
06.06.2010, Blaj (Catholica) - Centrul de studii greco-catolice al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică (Departamentul Blaj) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Facultatea de Istorie şi Filosofie (UBB), cu Asociaţia Culturală „Augustin Bunea” din Blaj şi cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, a organizat joi, 3 iunie 2010, în Aula Mare a Facultăţii, lansarea a două volume de carte religioasă. Primul este „Pânea pruncilor sau Învăţătura credinţii creştineşti, strânsă în mică şumă” (care o au scris în mici întrebăciuni şi răspunsuri ungureşti cinstitul Pater Boroneai Laslo Parochuşulu besearecii catholiceşti de la Belgradu şi s-au întorsu în limba românească de Duma Ianăşu de la Borbanţi în anii Dom. 1702).
După cum se arată în relatarea de pe BRU.ro, lucrarea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca sub îngrijirea prozatoarei clujene Florina Ilis, având în prefaţă un studiu istoric semnat de conf. univ. dr. Ovidiu Ghitta, director al Institutului de Istorie Ecleziastică, Cluj-Napoca, şi un studiu filologic al scriitoarei Florina Ilis. Prezentarea cărţii a fost făcută de cercet. dr. Ciprian Ghişa. Cu titlul izvorând din versetul biblic „Pruncii au cerut pâine şi n-au fost cine să le dea lor” (Ieremia 4,4) „pâinea cuvântului lui Dumnezeu”, catehismul lui Baranyi este aşadar o carte de învăţătură destinată celor care nu putuseră să se împărtăşească din adevărurile de credinţă. Având foarte probabil ca model „celebrul şi influentul catehism Summa doctrinae christianae al iezuitului Petrus Canisius… Pânea Pruncilor se distinge totuşi prin spiritul polemic etalat fără reţinere”, se arată în studiul istoric.
„Unic, prin urmare, în felul său, catehismul Pânea pruncilor se îndrepta în 1702 spre o ţintă precisă. Atât limba în care fusese tradus cât şi anunţurile făcute de Kollonich îi indicau pe uniţii din Transilvania… Ar fi de văzut însă dacă el subliniază sau ţine cont de faptul că se adresa unor catolici mai aparte, deosebiţi de cei tradiţionali prin spiritualitatea lor de sorginte răsăriteană”. Adăugând aici şi faptul că „din tirajul de odinioară, doar trei exemplare par să fi supravieţuit până azi, unul singur complet”, se poate conchide că această carte apare ca o provocatoare invitaţie înspre un tărâm istoric şi teologic deosebit de frământat şi intrigant.
Al doilea volum este dedicat unuia dintre cei mai mari zugravi bisericeşti ai aceluiaşi secol XVIII, Iacov Zugravul din Răşinari, cel care între anii 1747-1749 a pictat şi cupola Catedralei blăjene. Autoarele volumului „Iacov Zugravul” sunt Ana Dumitran, Elena Daniela Cucui, Elena Mihu şi Saveta Florica Pop, iar volumul însoţit de un DVD cu o colecţie iconografică a vremii a apărut la Editura Altip din Alba Iulia. La Blaj, cartea a fost prezentată de conf. univ. dr. Dumitru Vanca şi de d-na Ana Dumitran, care a făcut o scurtă incursiune în mediul social şi religios în care a învăţat şi pictat Iacov Zugravul.
Imagini
