România poate vindeca rănile comunismului cu dreptate şi iubire
21.10.2010, Vatican (Catholica) - nile profunde lăsate de deceniile de comunism în România trebuie să fie vindecate prin recuperarea valorilor şi reconstruirea ţesutului social, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea primind joi, 21 octombrie 2010, în audienţă, pe Bogdan Tătaru-Cazaban, noul ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, care a prezentat scrisorile de acreditare. România a întreprins un proces de reconstrucţie, a observat Papa, chiar dacă continuă să existe multe răni deschise, o provocare care trebuie înfruntată cu dreptate şi în acelaşi timp cu iubire.
„Gestionarea moştenirii lăsate de comunism este dificilă din cauza dezintegrării societăţii şi a individului, pe care acesta a favorizat-o”, a recunoscut Pontiful. De aceea, este necesară „angajarea în munca de a ordona în manieră justă problemele umane folosindu-se bine libertatea. Şi adevărata libertate presupune căutarea adevărului, a binelui, şi ea se împlineşte tocmai cunoscând şi făcând ceea ce este oportun şi drept”. Una dintre primele cerinţe pentru reconstruirea ţesutului social, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea, este susţinerea familiei. „Trebuie să fie făcute toate eforturile pentru ca ea să îşi îndeplinească funcţia de bază în societate”.
O altă cerinţă este educaţia în spiritul valorilor. „În prezenţa marilor idealuri, tinerii aspiră la virtutea morală şi la o viaţă deschisă spre alţii prin compasiune şi bunătate. Familia şi educaţia sunt punctul de plecare pentru a combate sărăcia şi a contribui la respectarea fiecărei persoane, la respectarea minorităţilor, la respectarea familiei şi a vieţii însăşi. Ele sunt terenul în care se înrădăcinează valorile etice fundamentale şi unde poate să se dezvolte viaţa religioasă”, a adăugat Papa. „Trebuie înfruntate noile provocări, care sunt numeroase, cu scopul de a evita ca societatea dumneavoastră să fie concentrată numai pe căutarea bunăstării şi pe seducţia câştigului, consecinţe de înţeles ale unei perioade de peste 40 de ani de privaţiuni”.
Una dintre aceste provocări este realitatea multiculturală şi multietnică a României. „O asemenea varietate poate să fie văzută ca un obstacol în calea unităţii naţionale, dar poate să fie văzută şi ca o îmbogăţire a identităţii sale, de vreme ce ea este una dintre caracteristicile acestei identităţi”. O altă temă abordată de Papa a fost raportul între catolici şi ortodocşi, şi între comunităţile religioase în general, relaţie care a fost „rănită timp de decenii întunecate”, „şi unele din aceste răni sunt încă vii”. „Ele cer să fie îngrijite prin mijloace care să fie acceptabile pentru fiecare comunitate. Într-adevăr, trebuie să fie reparate nedreptăţile moştenite din trecut, fără teamă de a se face dreptate”. Pentru aceasta, Papa a sugerat o dublă abordare: „la nivel de stat, adică favorizând un dialog autentic între stat şi diferiţii responsabili religioşi şi, pe de altă parte, încurajând relaţiile armonioase între diferitele comunităţi religioase din ţara dumneavoastră”.
Pontiful a subliniat importanţa dialogului ecumenic cu ortodocşii, care constituie majoritatea în ţară. Biserica Catolică „vede în dialogul ecumenic un drum privilegiat pentru a-i întâlni pe fraţii săi în credinţă şi pentru a construi împreună cu ei Împărăţia lui Dumnezeu, respectând specificul fiecăruia. Mărturia de fraternitate între catolici şi ortodocşi, într-un spirit de caritate şi de dreptate, trebuie să prevaleze asupra dificultăţilor şi să deschidă inimile la reconciliere. În acest sens, roadele vizitei istorice efectuate, în urmă cu unsprezece ani, de Papa Ioan Paul al II-lea, prima într-o naţiune majoritar ortodoxă, sunt numeroase”. Dialogul ecumenic, a concluzionat Papa Benedict al XVI-lea, „nu va întârzia să fie un ferment de unitate şi de înţelegere nu numai pentru ţara dumneavoastră ci şi pentru întreaga Europă”.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
