În apărarea embrionului nu se admit derogări
08.02.2011, Roma (Catholica) - tejând în mod necondiţionat fiinţa vulnerabilă prin excelenţă, embrionul uman, legea ar răspunde pe deplin la aşteptările marii majorităţi a cetăţenilor, care doresc ca „statul să fie în măsură să îi tuteleze pe toţi, în special pe cei mai slabi, împotriva derivelor mercantiliste, experimentelor şi practicilor care trădează principiul de integritate a corpului uman”. Cu această speranţă se încheie editorialul Arhiepiscopului de Bordeaux, Cardinalul Jean-Pierre Ricard, care în ziarul diecezei, „L’Aquitaine”, se opreşte asupra articolelor 23 şi 24 (privind cercetarea asupra embrionului uman) ale proiectului de lege asupra bioeticii, actualmente în discuţie la Adunarea naţională franceză. Asupra acestei teme, Episcopii au intervenit recent cu o notă adresată deputaţilor, în care ilustrează propunerile în apărarea demnităţii umane, citim în relatarea de pe situl Radio Vatican.
Potrivit Cardinalului Ricard, măsura legislativă conţine o contradicţie. Pe de o parte menţine interdicţia cercetării asupra embrionului uman şi a celulelor rădăcină ale embrionului uman, pe de alta stabileşte o derogare în favoarea cercetării ştiinţifice. În anumite condiţii, embrionii supranumerari vor putea fi utilizaţi şi distruşi. În 2004, cu ocazia primei reexaminări a legii asupra bioeticii, cercetarea asupra embrionului fusese autorizată pentru o perioadă limită de 5 ani. Acest regim derogatoriu a demarat pe 6 februarie 2006 – şi a expirat aşadar în 6 februarie 2011 -, cu auspiciile ca legislatorul, în anii succesivi, să fi tratat în termenii prevăzuţi chestiunea. Amânările continue au dus însă la expirarea derogării. „Actualul proiect de lege”, afirmă Cardinalul, „face permanentă această derogare. Dar nu se vede pentru ce aici etica ar trebui să se dea la o parte în faţa unor presupuse progrese ale cercetării ştiinţifice. Ea nu autorizează tot. Nu autorizează de exemplu comercializarea corpului uman. Şi această interdicţie nu admite derogări”. Arhiepiscopul de Bordeaux aminteşte că măsura legislativă pune drept condiţie pentru folosirea embrionului pentru cercetare imposibilitatea de a conduce o cercetare similară fără a recurge la celule rădăcină ale embrionului sau la embrioni.
„Descoperirile ştiinţifice asupra celulelor rădăcină adulte nu deschid oare calea spre o metodă alternativă?”, se întreabă prelatul, care critică apoi distincţiile dintre „pre-embrion” şi „embrion uman”, şi între embrionii congelaţi obiect al unui proiect al părinţilor şi cei străini de un atare proiect. Nu există nici o distincţie, repetă Cardinalul, embrionul este mereu, pe deplin, o fiinţă umană. Adunarea naţională va începe discuţia proiectului de lege pe 8 februarie. Se anunţă o dezbatere lungă şi aprinsă: sunt 117 amendamente adoptate de comisia însărcinată să examineze măsura legislativă, care abordează teme deosebit de delicate precum donarea de organe, diagnosticul prenatal şi înainte de implantare, asistenţa medicală acordată procreaţiei. Între dispoziţiile cel mai contrastate figurează cele asupra anonimatului în donarea de gameţi şi asupra donării de ovocite din partea unor femei care nu au avut niciodată copii.
