Interviu cu singurul sculptor în viaţă al Căii Crucii ZMT
22.03.2011, Madrid (Catholica) - În 18 august 2011, 14 sculpturi spaniole de mare valoare artistică şi devoţională vor ieşi în procesiune pe Paseo de Recoletos. Mii de tineri din toate colţurile lumii se vor putea ruga şi vor putea cunoaşte mai mult Pătimirea Domnului datorită acestor statui. Sfântul Părinte va prezida Calea Crucii în cadrul Zilei Mondiale a Tineretului. Multe persoane aşteaptă cu emoţie acea zi, printre care Ramos Corona, singurul sculptor în viaţă al acestor statui. Acest sevilian este autor al staţiunii a IX-a din Calea Crucii a ZMT: Isus despuiat de hainele sale, care va fi dusă pe umeri de 48 de purtători, aflăm din interviul publicat pe ZMTRomania.ro.
„Adevărul e că niciodată nu te gândeşti că o operă a ta va putea ajunge în faţa Papei”, a declarat sculptorul, „şi mult mai puţin în procesiune clasică pe aici, în Andalusia. Este important pentru un credincios, şi mult mai mult pentru autorul unei opere de acest tip”. În Madrid vor fi tineri din toată lumea, care probabil nu au auzit niciodată că în Spania Săptămâna Sfântă se celebrează în acest fel. „Cred… că ei vor descoperi o viziune complet diferită. Mai ales pentru că este Calea Crucii în mărime naturală, care cred că nu se cunoaşte în aproape nici un loc în afara Spaniei. Există Căi ale Sfintei Cruci, clar… dar o Cale a Crucii de această anvergură, staţiune după staţiune, nu a mai văzut nimeni niciodată din afara mediului cofradiilor (= asociaţii de purtători)”.
Referitor la compoziţia operei şi l-a felul în care lucrează el, Ramos Corona a precizat: „Evident inspiraţia trebuie să vină din toate textele evanghelice şi din informaţii care se pot clarifica prin interpretarea textelor. După aceea, deja la nivel personal al fiecărei figuri, se face inclusiv puţin studiu istoric al formelor vestimentare, al posturilor. Inclusiv la nivelul fizionomiei, prezentarea fizionomiei proprie zonei. Toate acestea presupun un studiu destul de vast care se face în momentul compunerii scenei. În ceea ce priveşte desfăşurarea scenei proprii momentului, se încearcă garantarea protagonismului lui Isus Cristos care, în acest caz, este dezbrăcat pentru a fi răstignit. În alte ocazii personajele proprii Pătimirii sunt Simon din Cirene care lasă crucea pe jos; sau Maria Magdalena care stă în apropierea Calvarului. În definitiv, diferite scene în aceeaşi scenă fac ca acela care vede să poată trăi acel moment efectiv”.
„Cred că cel mai interesant lucru în realizarea sculpturilor religioase este momentul intim pe care îl trăieşti cu statuia. Pentru că întotdeauna când sculptezi, de exemplu o statuie a lui Cristos, te plasezi în momentul Pătimirii pe care îl trăieşte Isus acolo. Şi te identifici cu aceasta, şi dialoghezi, te amplasezi în momentul în care se întâmplă acţiunea, ceea ce face probabil să iasă partea cea mai devoţională a imaginii. Acolo se îndepărtează puţin ceea ce este tehnică şi sculptura în sine şi se manifestă dialogul intim între creatorul statuii şi statuia religioasă în sine”.
