Tornielli: Cardinalul Scola în frunte între „papabili”

09.03.2013, Roma (Catholica) - ă patru zile de discuţii şi şase Adunări generale, grupurile şi cei mai plauzibili „papabili” sunt tot mai clar evidenţiaţi în întâlnirile în plen, dar mai ales în discuţiile faţă la faţă ce au loc ferite de urechile curioase. Printre ei se află Arhiepiscopul Angelo Scola de Milano, care vine în faţă de tot, scrie Andrea Tornielli într-o analiză apărută pe Vatican Insider, şi care trebuie luată cu titlu de opinie strict personală a unui vaticanist.

Prelatul italian a figurat de altfel între posibilii candidaţi chiar de la început; voturile Cardinalilor americani şi ale unora europeni, din Germania până în Europa de Est, precum şi ale unor italieni, ar putea să se îndrepte spre el. Tornielli subliniază că mulţumită Fundaţiei Oasis, Cardinalul milanez are relaţii strânse şi cu Bisericile Răsăritene, de exemplu cu Patriarhul libanez Bechara Rai.

Cardinalul Scola este preţuit de Papa (acum emerit) Benedict al XVI-lea, care l-a transferat din Veneţia în Dieceza de Milano. O decizie fără precedent, considerată de mulţi a fi un semn. În plus, Papa Benedict, conform vaticanistului italian, a susţinut propunerea Cardinalului Camillo Ruini de a-l numi în 2007 pe Cardinalul Scola preşedinte al Conferinţei Episcopale Italiene. Dar atunci, nou numitul secretar de stat, Cardinalul Tarcisio Bertone, a obiectat şi s-a renunţat la această numire. Scola este astfel perceput a fi unul din afara Curiei Romane. Datorită faimei internaţionale, ar putea fi unul dintre cei doi candidaţi puternici, care să strângă un număr semnificativ de voturi încă de la primul vot din Conclavul de săptămâna viitoare.

Celălalt candidat de la care se aşteaptă să pornească din start cu un număr semnificativ de voturi este Cardinalul brazilian Odilo Pedro Scherer, Arhiepiscop de Sao Paulo, care are o lungă experienţă curială şi vaticană, fiind sprijinit de unii Cardinali influenţi din Curie – de la fostul prefect al Congregaţiei pentru Episcopi, Cardinalul Giovanni Battista Re, la Cardinalul Angelo Sodano, decanul Colegiului Cardinalilor (care, datorită vârstei, nu va intra în Capela Sixtină să voteze). Urmează să vedem câtă greutate vor imprima recentele dezbateri, criticile aduse modului de conducere a Curiei şi dorinţa de înnoire.

De asemenea vor fi importante voturile pe care le vor strânge ceilalţi candidaţi cu şanse: Cardinalul canadian Marc Ouellet, Cardinalul maghiar Peter Erdö, Cardinalul latino-american Bergoglio, Cardinalul mexican Robles Ortega sau Cardinalul Rodríguez Maradiaga din Honduras; dar şi unii consideraţi „papabili” dar mai la margine, precum Cardinalii Ranijth, Tagle sau O’Malley. Orice este posibil. Încă din a doua zi de Conclav balanţa s-ar putea înclina neaşteptat, după cum s-a întâmplat în 1978, şi să avem parte de o alegere surprinzătoare.