Francesco Rossi: Papa va fi aproape de turma sa
16.03.2013, Roma (Catholica) - „Să ne bucurăm de acest semn extraordinar de vitalitate, imprevizibilitate şi în acelaşi timp de libertate a Bisericii”. Este entuziasmul cu care Sergio Belardinelli, profesor de sociologie a proceselor culturale şi de sociologie politică la Universitatea din Bologna, comentează pentru agenţia SIR ziua de miercuri, culminată cu alegerea ca Pontif a Cardinalului Jorge Mario Bergolio, acum Papa Francisc. Interviu a apărut tradus pe Ercis.ro.
– Care a fost prima dumneavoastră impresie?
– Papa emerit Benedict al XVI-lea, salutându-i pe Cardinali, a spus că Biserică este o realitate vie. Iată, în această seară am avut dovada, în imprevizibilitatea şi în libertatea absolută care a dus la alegerea ca Papă a Cardinalului Bergoglio. Este un mare dar pentru toţi.
– Salutându-i pe credincioşi de la balconul Bazilicii San Pietro, Papa Francisc a spus că a fost luat „aproape de la capătul lumii”…
– Este un semnal simbolic, mai ales pentru noi europenii. Este ca şi cum marele semănat al Papei Ioan Paul al II-lea şi al Papei Benedict al XVI-lea ar fi produs o recoltă mai îmbelşugată în America Latină decât în continentul nostru. Şi aşa este. Pentru a ne zdruncina pe noi occidentalii de aţipire şi de oboseală era nevoie de un Papă care să vină dintr-o ţară şi mai „îndepărtată”, preluând cuvintele Papei Ioan Paul al II-lea. Este motiv de reflecţie pentru noi europenii.
– Ce reprezintă, după părerea Dvs, asumarea numele „Francisc”, care pentru prima dat este folosit de un Pontif?
– În Anul Credinţei este o alegere chiar potrivită. Papa Benedict, deschizând acest An, i-a îndemnat pe credincioşi să se agaţe de Isus Cristos şi să meargă în deşerturile lumii. Acum, pentru a ne însoţi în această misiune, îl avem pe Papa Francisc, al cărui nume face ecou numelui Sărăcuţului din Assisi…
– Care va fi profilul teologic al noului Papă?
– Fiind iezuit, va fi foarte atent la o teologie şi la un magisteriu care să redea ideea de păstor care merge împreună cu turma sa. Nu este Papa „conservatorilor” sau al „progresiştilor”, ci al lui Isus Cristos, şi sunt convins că va avea o capacitate de regenerare şi surpriză de care vom fi uimiţi. Suntem în faţa unui om care cunoaşte sărăcia – materială dar şi spirituală – a oamenilor, precum şi devoţiunea poporului lui Dumnezeu. În afară de aceasta, este un om de ştiinţă, capabil să înfrunte provocările timpului cu rigoare doctrinală, dar care – sunt sigur şi reafirm asta – ne va uimi.
– În primul său discurs s-a prezentat pur şi simplu ca „Episcop”, adresându-se „poporului”. Ce semnificaţie au aceste cuvinte folosite de noul Pontif?
– Înainte de toate demonstrează marea umilinţă a acestui om, care va încerca să valorizeze ceea ce este adevărata comoară a Bisericii: Cristos şi poporul lui Dumnezeu. Un popor pe care l-am văzut în această seară, într-o Piaţă San Pietro plină la refuz.
– Pe ce criterii credeţi că va baza pastoraţia sa?
– Cu siguranţă este un Papă păstor, care se apropie de oameni. Sunt convins că magisteriul său va fi orientat spre această apropiere. Va fi un păstor umil şi sfânt, pentru un pontificat desigur neconvenţional.
– La prima vedere vi se pare un „nou” Papă Ioan al XXIII-lea?
– Papa Ioan a exprimat imediat amabilitatea sa; aici uimesc umilinţa şi bunătatea, care dau un profund sens de siguranţă. Vorbind Pieţei, a definit pontificatul său încă de acum „drum de fraternitate, de iubire, de încredere”, ca şi cum ar fi decis să joace totul pe planul apropierii antropologice, dând antropologiei un soi de întrupare naturală într-un om care nu face din ea teorie, ci o asumă ca misiune practică.
– Cum şi-l amintesc în Argentina, ţara din care provine?
– Este un păstor foarte iubit, care iese din categoriile nesănătoase – progresist sau conservator – cu care tindem să citim Biserica.
– Suntem la 50 de ani de la Conciliul Vatican II, o aniversare deschisă de Papa Benedict şi pe care Papa Francisc va fi chemat să o încheie…
– Graţie acestui om Conciliul Vatican II ar putea să iasă din „versiunea mediatică” şi să intre într-un teren mai real, format din credinţă profundă, fidelitate, încredere, iubire, precum şi autoritate, autoritatea episcopului care este părinte şi păstor.
– Este posibili să se prevadă ce rol va rezerva laicilor în Biserică?
– Este devreme pentru a face previziuni, însă ştim că în afara Europei Bisericile sunt mult mai vii din punct de vedere laical. Acest Papă cu siguranţă este purtător al experienţei poporului său. Şi faptul că l-a ales pe Francisc ca nume este un mod de a privi la lume şi la Biserică ce nu poate să nu valorizeze un spirit laical. De aceea vom avea o atenţie foarte specială faţă de laici, în ceea ce nu va fi desigur un pontificat clerical.
