Papa Francisc: Nu vorbiţi de rău pe alţii
28.03.2013, Vatican (Catholica) - A vorbi de rău pe cineva este ca şi cum l-ai vinde, asemenea lui Iuda, care l-a vândut pe Isus pentru 30 de arginţi. Această idee, inspirată din lectura evanghelică de miercuri, 27 martie, din Matei, în care se prezice trădarea comisă de Iuda Iscarioteanul, a fost împărtăşită de Papa Francisc la Liturghia celebrată dimineaţa, în Casa Sf. Marta. Pasajul evanghelic este o invitaţie pentru noi toţi: „Nu vorbiţi de rău pe alţii”.
Prezenţi la celebrare, cum deja devine obişnuit, au fost diverşi angajaţi ai Vaticanului, printre care un grup de membri ai Oficiului papal pentru Actele Caritabile, precum şi un grup de membri ai serviciului de telefonie din Vatican, însoţiţi de Arhiepiscopul Guido Pozzo, administrator al oficiului amintit, şi pr. Fernando Vérgez Alzaga, director cu telecomunicaţiile, ambii concelebrând alături de Papa. În scurta sa predică, Sfântul Părinte a dorit să atragă atenţia asupra gestului lui Iuda, unul dintre prietenii lui Isus, care nu a ezitat să îl vândă mai marilor preoţi de la Templul din Ierusalim. „Isus era ca un bun, ce poate fi vândut. A fost vândut atunci şi, foarte frecvent, este încă vândut pe piaţa istoriei, pe piaţa vieţii, pe piaţa vieţilor noastre. Când alegem treizeci de arginţi, îl punem pe Isus deoparte.”
Când vizităm o cunoştinţă şi discuţiile se transformă în bârfă, când înfigem cuţitul în spatele celui despre care vorbim, acesta „devine un bun. Şi nu ştiu de ce, dar există o plăcere ciudată în a răspândi bârfe”. Începem cu cuvinte amabile, „dar apoi ajungem la bârfă. Şi începem să îl sfâşiem în bucăţi pe celălalt.” În astfel de momente trebuie să ne amintim că acest comportament este asemenea celui lui Iuda. Când a mers la mai marii preoţilor pentru a-l vinde pe Isus, inima lui era închisă, nu avea înţelegere, nici iubire sau prietenie.
Şi astfel Papa Francisc a ajuns la tema sa favorită: a iertării. „Ne gândim la iertare şi cerem iertare” pentru ce i-am făcut celuilalt, „pentru ce i-am făcut lui Isus. Deoarece Isus este în acesta.” Şi dacă înţelegem că bârfele noastre pot răni, „să ne rugăm Domnului, să îi vorbim Domnului despre aceasta, pentru binele celuilalt: Doamne, ajută-l!” Nu eu trebuie să fiu deci, a concluzionat Sfântul Părinte, „cel ce face dreptate cu limba mea. Să îi cerem Domnului acest har.” La sfârşitul celebrării, Sfântul Părinte a rămas în rugăciune în spatele capelei. Apoi i-a aşteptat la uşă pe toţi cei ce au asistat la Liturghie, salutându-i unul câte unul: pentru fiecare a avut un cuvânt, un zâmbet, o încurajare şi urări de Paşti.
