Papa în dialog cu elevi din şcoli iezuite (I – textul intenţionat)
07.06.2013, Vatican (Catholica) - această dimineaţă, Papa Francisc a primit în Aula Paul al VI-lea circa opt mii de elevi din şcolile conduse de iezuiţi în Italia şi Albania, însoţiţi de profesori şi de membri ai familiei. A fost un moment plin de afecţiune, iar Sfântul Părinte s-a simţit impulsionat să spună spontan: „Mi-am pregătit un text, dar are cinci pagini, deci este puţin cam lung. Să facem aşa: vă voi face un rezumat şi voi da textul complet Părintelui Provincial şi pr. Federico Lombardi (directorul biroului de presă al Sfântului Scaun – n.r.), ca să îl puteţi avea cu toţii în forma scrisă, iar voi îmi veţi pune apoi întrebări şi eu vă voi răspunde.”
Serviciul de ştiri al Vaticanului a pus la dispoziţie următoarele fragmente din textul pe care Pontiful ar fi trebuit să îl citească: „Şcoala este unul dintre mediile educaţionale în care omul creşte învăţând cum să trăiască, cum să devină adult, matur. […] Mergând după învăţătura Sf. Ignaţiu, principalul element în şcoală este să înveţi să fii mărinimos. […] Adică să ai o inimă mare, să ai un suflet mare. Înseamnă a avea idealuri mari, dorinţa de a realiza lucruri mari, ca răspuns la ceea ce Dumnezeu cere de la noi, tocmai din acest motiv, făcând bine totul, toate acţiunile de zi cu zi, toate angajamentele şi întâlnirile pe care le avem cu oamenii. Înseamnă a face lucrurile mici cotidiene cu o inimă mare, deschisă spre Dumnezeu şi spre ceilalţi.”
„Şcolile vă deschid orizonturi nu doar în dimensiunea voastră intelectuală ci şi în cea umană. Cred că şcolile iezuite sunt în special atente să dezvolte virtuţile umane: loialitatea, respectul, angajamentul. Aş dori să mă concentrez pe două valori fundamentale: libertatea şi slujirea. Înainte de toate fiţi persoane libere! […] Libertatea înseamnă să ştim să reflectăm la ce facem, să ştim să evaluăm […] care sunt comportamentele ce ne fac să creştem. Înseamnă a alege mereu binele. […] A fi liber să alegem mereu binele este provocator, dar veţi deveni persoane cu coloană vertebrală, care ştiu cum să facă faţă vieţii, persoane curajoase şi răbdătoare.”
„Al doilea cuvânt este slujire. În şcolile voastre, participaţi la diferite activităţi care vă pregătesc nu să vă închideţi în voi înşivă sau în lumea voastră mică, ci să vă deschideţi spre ceilalţi, în special spre cei săraci şi nevoiaşi, să lucraţi pentru a face mai bună lumea în care trăiţi.” Formarea spirituală este cerută pentru toate acestea, iar în textul pregătit Papa le cere elevilor să îl iubească pe Isus Cristos „tot mai mult şi mai mult! Vieţile noastre sunt răspuns la chemarea Sa, iar voi veţi fi fericiţi şi vă veţi zidi bine vieţile dacă ştiţi cum să răspundeţi acestei chemări. Simţiţi prezenţa Domnului în vieţile voastre. […] În rugăciune, în dialogul cu El, în lectura Bibliei, veţi descoperi că este cu adevărat aproape de voi. Trebuie de asemenea să învăţaţi să citiţi semnele lui Dumnezeu din vieţile voastre. El ne vorbeşte mereu, chiar şi prin evenimentele timpului nostru şi prin existenţa noastră de zi cu zi. Ţine de noi să îl ascultăm.”
În discurs, Papa îşi îndreaptă atenţia şi către toţi educatorii: „Nu fiţi descurajaţi de dificultăţile pe care le ridică procesul educativ! Nu vorbim aici de o profesie ci de o atitudine, de un mod de a fi. Pentru a educa, trebuie să mergeţi şi să fiţi în mijlocul tinerilor, însoţindu-i în etapele lor de creştere, stând alături de ei.” Papa le cere apoi să transmită elevilor speranţă şi optimism, învăţându-i „să vadă frumuseţea şi bunătatea creaţiei şi a umanităţii, care păstrează mereu amprenta Creatorului. Dar mai presus de toate, mărturisiţi cu vieţile voastre ceea ce comunicaţi.” Şi a subliniat: „transmiteţi cunoştinţe şi valori cu cuvintele, dar este mai important pentru copii dacă cuvintele sunt însoţite de mărturia voastră, de consecvenţa vieţilor voastre (cu conţinutul predat). Nu este posibil să educi fără să fii consecvent!”
„Şcoala poate şi trebuie să funcţioneze ca un catalizator, un loc de întâlnire şi de convergenţă a întregii comunităţi educaţionale, cu singurul obiectiv de a modela şi ajuta elevii să crească, să ajungă persoane mature, simple, oneste şi competente, care ştiu cum să iubească cu fidelitate, care ştiu cum să îşi trăiască vieţile ca răspuns la chemarea lui Dumnezeu şi profesiile lor viitoare ca o slujire adusă societăţii.” La final Papa îi încurajează pe educatori să caute „noi forme de educaţie non-convenţională, conform nevoilor locurilor, timpurilor şi persoanelor”. Textul se încheie amintind că „Domnul este mereu aproape, ridicându-vă când cădeţi, împingându-vă să creşteţi şi să faceţi alegeri tot mai bune, cu mare curaj şi generozitate, cu mărinimie. Ad Maiorem Dei Gloriam [Pentru mai mare slava lui Dumnezeu – motoul iezuit].”
