Comunicat din partea Episcopilor din COMECE: alegerile euro-parlamentare 2014
25.03.2014, Bruxelles (Catholica) - Alegerile euro-parlamentare vor avea loc între 22–25 mai 2014. Rezultatele vor avea efect asupra legislativului UE pe următorii 5 ani şi vor avea cea mai mare influenţă asupra celor ce conduc Uniunea în următorii ani. Este esenţial ca toţi cetăţenii UE să participe la procesul democratic prin acordarea votului în ziua alegerilor. Cu cât participarea este mai puternică, cu atât noul legislativ este mai puternic.
Timpul de pregătire până la alegeri oferă oportunitatea ca întreaga societate europeană să dezbată principalele probleme social-economice care vor afecta Uniunea în anii care vin. Noi credem că este datoria noastră, în calitate de Episcopi ai COMECE, să oferim alegătorilor UE îndrumare în formarea conştiinţei fiecăruia, şi dorim să realizăm aceasta prin sublinierea celor mai importante probleme, evaluându-le din perspectiva învăţăturii sociale catolice.
Chiar dacă ne adresăm, în primul rând, acelor cetăţeni care sunt catolici, sperăm ca sfatul nostru să fie primit cu deschidere de către toţi bărbaţii şi femeile de bună credinţă cărora le pasă de succesul proiectului european. Sperăm ca glasul nostru să fie auzit şi de către cei care doresc un mandat pentru a se pune în slujba Parlamentului European. Vom începe prin a atrage atenţia asupra unor aspecte generale:
1. Este dreptul şi datoria fiecărui cetăţean al UE să-şi exprime votul. Multe milioane de cetăţeni tineri vor vota pentru prima dată, unii încă studenţi iar alţii pe piaţa forţei de muncă, dar mulţi din păcate şomeri. Îndemnăm tinerii noştri să îşi facă auzit glasul prin a se implica în dezbaterile politice şi, mai presus de toate, prin a vota.
2. Este important ca atât cei care aspiră la un loc în Parlamentul European cât şi cei care doresc să revină să fie conştienţi de daunele colaterale ale crizei bancare/economice care a început în anul 2008. Papa Francisc a atras atenţia publicului asupra situaţiei precare a celor săraci şi vulnerabili, asupra tinerilor şi persoanelor cu dizabilităţi, să nu uite de cei căzuţi recent în sărăcie din cauza crizei. Numărul „noilor săraci” este în creştere într-un ritm alarmant.
3. Mesajul creştin este unul de speranţă. Este convingerea noastră că proiectul european este inspirat de o imagine nobilă a omenirii. Cetăţenii, comunităţile şi chiar statele naţionale trebuie să fie capabile de a lăsa deoparte interesele proprii în favoarea binelui comun. Îndemnul lansat de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 2003 în Exortaţia Apostolică „Ecclesia in Europa” a fost unul de speranţă şi este însoţit de o speranţă puternică într-un viitor mai bun prin care Biserica se apropie de provocarea europeană.
4. Cumpătarea este una dintre virtuţile naturale în centrul spiritualităţii creştine. O cultură echilibrată trebuie să modeleze economia socială de piaţă şi politica de mediu. Trebuie să învăţăm să trăim cu mai puţin, dar în aceeaşi măsură să ne asigurăm ca persoanele cu adevărat sărace să beneficieze de o distribuire mai corectă a bunurilor.
Există domenii specifice ale politicii UE în care putem direcţiona atenţia cetăţenilor noştri:
1. Sunt importante mişcările de consolidare a unităţii în cadrul UE dar nu sacrificând principiul subsidiarităţii, un pilon de bază al familiei statelor naţionale care constituie UE, nici compromiţând tradiţiile de dată veche, care predomină în multe dintre statele membre.
2. Un alt pilon al Uniunii, dar şi un principiu care stă la baza învăţăturii sociale catolice, este solidaritatea. Ar trebui să fie principiul de guvernare politică la fiecare nivel din întreaga UE, între naţiuni, regiuni şi grupuri organizate. Este necesar să construim o lume diferită, cu solidaritatea ca centru al său.
3. Este fundamental să ne amintim că la baza tuturor politicilor socio-economice există o viziune despre om înrădăcinată în profundul respect pentru demnitatea umană. Viaţa umană trebuie să fie protejată din momentul conceperii până la moartea naturală. Familia, fiind celulă de bază a societăţii, trebuie să se bucure de protecţia de care are nevoie.
4. Europa este un continent aflat sub impactul mişcării şi migraţiei – internă şi din exterior – asupra vieţii individului şi societăţii. UE are o frontieră externă comună. Responsabilitatea de primire şi de integrare a imigranţilor şi a solicitanţilor de azil trebuie să fie împărtăşită proporţional de către statele membre. Este vital ca tratamentul emigraţilor la punctul de intrare să fie unul uman, ca drepturile omului să fie respectate cu scrupulozitate, şi ca, ulterior, toate eforturile făcute, inclusiv de către Biserici, să asigure integrarea cu succes în societăţile gazdă din cadrul UE.
5. Suntem protectori ai creaţiei şi de aceea trebuie să respectăm limita de emisie de CO2, trebuie promovată cooperarea internaţională în domeniul schimbărilor climatice, trebuie să ne angajăm la o abordare ecologică şi să insistăm asupra faptului că durabilitatea este un element fundamental în orice creştere sau politică de dezvoltare.
6. Libertatea religioasă este o trăsătură fundamentală a unei societăţi tolerante şi deschise. Această libertate include dreptul fiecăruia de a-şi manifesta credinţa în public. Salutăm orientările UE privind promovarea şi protecţia libertăţii de religie şi convingeri şi sperăm că noul Parlamentul European va intensifica activitatea în această chestiune importantă.
7. Noi susţinem toate măsurile pentru a proteja o zi comună de odihnă pe săptămână, şi anume duminica.
8. În următorii cinci ani, schimbările demografice vor avea un impact profund asupra vieţii din UE. Noi pledăm pentru nivelul şi calitatea de îngrijire la care au dreptul cetăţenii vârstnici, dar şi pentru politicienii care creează noi oportunităţi pentru tineri.
Uniunea Europeană este la un punct de cotitură. Criza economică, provocată de colapsul bancar din 2008, a tensionat relaţiile dintre statele membre, a contestat principiul fundamental al solidarităţii în cadrul Uniunii şi a adus în sărăcie un număr foarte mare de cetăţeni, respectiv a întunecat perspectivele de viitor ale multor tineri. Situaţia este dramatică, pentru mulţi chiar tragică.
Noi, Episcopii catolici, pledăm ca proiectul european să nu fie pus în pericol şi nici abandonat sub presiunea curentă. Este esenţial ca noi toţi – politicieni, candidaţi pentru birou, toate părţile interesate – să contribuim în mod constructiv pentru a modela viitorul Europei. Am avea prea multe de pierdut în cazul în care proiectul european ar eşua. Este esenţial ca noi toţi, în calitate de cetăţeni europeni, să mergem la cabina de vot pe 22-25 mai. Noi, Episcopii, vă îndemnăm ca votul să fie un răspuns al conştiinţei fiecăruia, în prealabil bine informată. (Biroul de Presă al COMECE)
