Vizita de stat a preşedintelui Republicii Italiene la Papa

22.04.2015, Vatican (Catholica) - În dimineaţa zilei de sâmbătă, 18 aprilie 2015, Papa Francisc a primit o vizită de stat din partea preşedintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella. Vizita a avut loc la doar două luni după alegerea acestuia, şi, aşa cum a remarcat Pontiful, „arată relaţiile excelente dintre Sfântul Scaun şi Italia”. Există o îndelungată tradiţie a întâlnirilor cu caracter regulat dintre autorităţile italiene şi Biserica Universală, întărită după Conciliul Vatican II.

În discursul său adresat preşedintelui italian, Papa a făcut mai întâi referire la Tratatul de la Lateran, încorporat în Constituţia Republicii, care constituie „un cadrul solid de referinţă, în care relaţiile dintre Italia şi Sfântul Scaun s-au dezvoltat şi întărit paşnic, garantând suveranitatea reciprocă şi independenţa, şi în acelaşi timp asigurând o orientare reciprocă spre colaborarea activă, pe baza valorilor comune şi în vederea binelui comun”. Pentru aceasta, este fundamentală reînnoirea permanentă a colaborării, „distingându-se rolurile şi competenţele şi cu respect deplin pentru funcţiunile reciproce”, cu scopul de „a uni forţele pentru binele tuturor cetăţenilor, care au dreptul la o astfel de armonie… Autonomia reciprocă nu diminuează ci sporeşte responsabilitatea comună pentru fiinţele umane şi pentru nevoile spirituale şi materiale ale comunităţii, pe care cu toţii avem sarcina de a o sluji cu smerenie şi dedicare”.

„Un pluralism sănătos nu respinge contribuţia specifică oferită de diferitele idealuri şi de membrii religioşi care alcătuiesc societatea noastră, cu condiţia ca, desigur, să accepte principiile fundamentale care călăuzesc viaţa civilă, şi să nu exploateze sau distorsioneze convingerile lor în scopuri violente şi abuzive. Cu alte cuvinte, dezvoltarea unei societăţi civile pluraliste presupune ca aceasta să nu pretindă să limiteze adevăratul spirit religios doar la intimitatea conştiinţei, ci şi să recunoască rolul ei semnificativ în construirea societăţii. În această privinţă, istoria Italiei demonstrează clar atât marea contribuţie a creştinismului la cultura ei şi la caracterul populaţiei ei, cât şi măsura în care credinţa creştină a pătruns arta, arhitectura şi obiceiurile ţării”.

Papa a menţionat de asemenea, între bunurile fundamentale pentru dezvoltarea fiecărei comunităţi, importanţa muncii, legată de „însăşi demnitatea persoanei, cu posibilitatea construirii unei existenţe demne şi libere”, şi a subliniat că „lipsa locurilor de muncă pentru tineri devine un strigăt de durere care trebuie să îi impulsioneze pe cei aflaţi în funcţii publice, organizaţiile intermediare, afaceriştii din domeniul privat şi comunitatea eclesială să facă toate eforturile pentru a remedia situaţia, acordând problemei cuvenita prioritate. Într-adevăr, posibilitatea demnităţii şi a viitorului stă în oportunitatea de a munci”.

În cele din urmă, Sfântul Părinte şi-a exprimat recunoştinţa pentru eforturile Italiei de a primi numeroşi imigranţi care, riscându-şi vieţile, caută acceptare. „Este clar că proporţiile fenomenului cer o implicare mai largă. Nu trebuie să obosim niciodată să solicităm eforturi mai ample la nivel european şi internaţional”. Papa Francisc a concluzionat exprimându-şi speranţa ca Italia, „preţuind nobilele ei tradiţii şi nobila sa cultură, în mare parte inspirate de credinţa creştină, să poată progresa şi prospera în armonie, oferind contribuţia ei valoroasă la pacea şi dreptatea din lume”.