Pr. Carlo De Ambrogi: Aurel Bacciarini, Episcop
20.05.2015, Iaşi (Catholica) - Editura Presa Bună a Diecezei de Iaşi anunţă apariţia cărţii „Aurel Bacciarini, Episcop”, scrisă de pr. Carlo De Ambrogi şi tradusă în limba română de pr. Cristinel Fodor. Autorul acestei cărţi, Carlo De Ambrogi, ne prezintă în această carte viaţa Episcopului Aurel Bacciarini în două părţi: prima parte fiind axată pe copilăria şi perioada din seminar până la hirotonirea sa ca preot din iunie 1897; iar a doua parte îl prezintă pe părintele Aurel Bacciarini ca „păstor şi victimă” aşa cum îi poartă şi titlul cea de a doua parte a acestei cărţi în care primind diferite misiuni – paroh, formator şi Episcop – se oferă cu totul lui Dumnezeu pentru a putea cârmui cât mai bine turma ce i-a fost încredinţată.
În România, de numele acestui Episcop (născut la 8 noiembrie 1873 şi decedat la 27 iunie 1935) este legat Institutul Secular „Sfânta Tereza a Pruncului Isus”, pe care l-a înfiinţat în Elveţia, la Lugano, împreună cu sr. Maria Motta, la 21 ianuarie 1926 şi care a primit aprobarea pontificală la 1 februarie 1948. După Elveţia, institutul s-a răspândit şi în România, începând din anul 1996, mai întâi în Ardeal, dar apoi şi în Dieceza de Iaşi, unde a găsit numeroase vocaţii, credincioase catolice din Bacău, Buruieneşti, Butea, Focşani, Huşi, Iaşi, Oneşti, Roman, Sagna, şi alte câteva localităţi moldave făcând profesiunea perpetuă de „terezine”. La nivel naţional, conform site-ul institutului, www.terezine.ro, sunt 116 terezine, dintre care 97 cu voturi perpetue, iar restul aspirante. În prezent, institutul este condus de sr. Maria Teresa Candian din Lugano, Elveţia, care vizitează de mai multe ori pe an comunităţile din România.
Autorul Carlo De Ambrogi la finalul primei părţi după hirotonirea părintelui Aurel Bacciarini ca preot şi celebrarea primei Sfinte Liturghii în biserica parohială din Lavertezzo ne relatează: „Va păstra în inimă impresiile intime şi cereşti de la acea primă jertfă euharistică şi, în acelaşi timp, îşi propune să celebreze cu sfinţenie orice sfântă Liturghie şi să o trăiască zilnic, ca şi cum ar fi prima, unica, ultima Liturghie”, ceea ce a şi făcut până la 27 iunie 1935. (prezentare semnată de Ionuţ-Gabriel Giurgică)
Imagini
