Identitatea creştină: concreteţea întrupării şi moartea răscumpărătoare a Fiului
09.06.2015, Vatican (Catholica) - Să fie apărată identitatea creştină, lăsând ca Duhul Sfânt să ne conducă mai departe în viaţă, a spus Papa Francisc în cadrul predicii rostite la Sfânta Liturghie celebrată marţi, 9 iunie 2015, dimineaţă, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Pontiful a atras atenţia asupra pericolului reprezentat de cei care vor să transforme creştinismul doar într-o „idee frumoasă” sau de aceia care au mereu nevoie să îşi reînnoiască identitatea. Pontiful a subliniat totodată că un alt risc la care este supusă mărturisirea credinţei creştine este reprezentat de trăsătura mondenă a celor care voiesc să lărgească într-atât de mult conştiinţa încât să lase să intre absolut orice, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Papa Francisc şi-a dezvoltat predica pornind de la cuvintele Sfântului Apostol Paul către Corinteni, fragment în care vorbeşte chiar despre identitatea discipolilor lui Isus. Este adevărat, a spus, că pentru a ajunge la această identitate creştină, Dumnezeu ne-a făcut să parcurgem un lung drum în istorie, până când l-a trimis pe Fiul. „Şi noi trebuie să facem un drum lung în viaţa noastră, pentru ca această identitate creştină să fie puternică, astfel încât să poată da ‘mărturie’ despre viaţa noastră creştină”. Este o cale pe care Papa a numit-o de „trecere de la ambiguitate la adevărata identitate”.
„Este adevărat. Există păcatul, iar păcatul ne face să cădem, însă noi avem forţa din partea Domnului care ne ajută să ne ridicăm şi să ne urmăm identitatea. Aş spune chiar că păcatul face parte din identitatea noastră: suntem păcătoşi, însă păcătoşi cu credinţă în Isus Cristos. Şi nu este doar o credinţă la nivel de cunoştinţe. Nu! Este o credinţă ce reprezintă un dar de la Dumnezeu, care a pătruns în noi venind de la Dumnezeu. Este însuşi Dumnezeu cel care ne întăreşte în credinţa în Isus Cristos, prin ungere şi prin imprimarea sigiliului, oferindu-ne drept gaj insuflarea darului Duhului Sfânt în inimile noastre.”
În esenţă, „a fi fideli acestei identităţi creştine înseamnă a permite Duhului Sfânt, care este garanţia şi zălogul inimii noastre, să ne conducă mai departe în viaţă”. Nu suntem persoane care urmează o filozofie, a spus Papa, ci „suntem unşi” şi avem garanţia Duhului Sfânt. „Este o identitate frumoasă”, care se revelează în mărturie. De aceea, Isus ne vorbeşte despre mărturie ca despre limbajul identităţii noastre creştine, „chiar dacă, fiind păcătoşi, tentaţiile vin mereu, iar identitatea poate slăbi şi se poate pierde. [Însă] identitatea creştină este ceva concret, pentru că este concret Cristos – dătătorul acesteia”. Concreteţea identităţii creştine se vede în Fericiri, şi de asemenea în capitolul 25 al Evangheliei după Matei.
„Crucea”, a spus Sfântul Părinte, „reprezintă un scandal”, de aceea există persoane care sunt în căutarea lui Dumnezeu prin spiritualităţi destul de diafane, ca în cazul gnosticilor moderni. Apoi, a spus, există persoanele care au în permanenţă nevoie să îşi reînnoiască identitatea creştină şi, uitând că au fost alese, unse, că au garanţia Duhului Sfânt, sunt în căutare de apariţii, de semne, lucru care nu reprezintă identitatea creştină, căci ultimul cuvânt al lui Dumnezeu se numeşte Isus, şi nimic mai mult.