Papa în Madagascar: Ce ar fi această țară fără persoanele consacrate?

07.09.2019, Antananarivo (Catholica) - Papa Francisc a vizitat astăzi Mănăstirea Carmelitanelor Desculțe dedicată Sf. Iosif, din Antananarivo. După momentul de rugăciune, cu 100 de surori din toate colțurile Madagascarului, Sfântul Părinte a decis să lase la o parte discursul pregătit și să le vorbească liber. La întâlnire au participat în mod excepțional și surori ce duc un regim de viață de clauzură (adică fără drept de a părăsi mănăstirea). După ce a lăudat bogăția, naturală, umană și spirituală, a Madagascarului, Pontiful le-a complimentat pe surori: „Și voi, surorilor, participați la această frumusețe a țării, a oamenilor săi și a Bisericii, pentru că este frumusețea lui Cristos care strălucește pe fețele voastre și în viețile voastre.”

Legându-se de psalmii citiți la momentul de rugăciune, Papa a vorbit despre un cuvânt ce apare repetat: „a consuma”. Și a subliniat că acesta are două sensuri. „Cel care se roagă se consumă în dorința întâlnirii cu Dumnezeu. Voi sunteți mărturia vie a acestei dorințe inepuizabile care se află în inima tuturor oamenilor. Printre multiplele oferte care pretind – fără să reușească – să satisfacă inima, viața contemplativă este flacăra care duce la unicul foc veșnic, ‘flacăra vie de iubire care rănește cu duioșie’ (Sfântul Ioan al Crucii). Voi reprezentați ‘vizibil ținta spre care merge întreaga comunitate eclezială care «înaintează pe străzile timpului cu privirea îndreptată spre viitoarea adunare a toate în Cristos», prevestind în acest mod gloria cerească'”, a spus el, citând din constituția apostolică „Vultum Dei querere”.

A vorbit apoi despre al doilea sens la „a consuma”: „se referă la intenția celor răi, a celor care vor să îl distrugă pe cel drept; îl persecută, îi întind curse și vor să îl facă să cadă”. Pontiful a continuat: „O mănăstire este mereu un loc în care ajung durerile lumii, cele ale oamenilor voștri. Fie ca mănăstirile voastre, respectând carisma voastră contemplativă și constituțiile voastre, să fie locuri de primire și de ascultare, în special pentru persoanele foarte nefericite. Fiți atente la strigătul și la lipsurile bărbaților și femeilor din jurul vostru, care vin la voi consumați de suferință, de exploatare și de descurajare. Nu fiți din aceia care ascultă numai pentru a învinge plictiseala, pentru a satisface curiozitatea sau pentru a aduna teme de conversație.”

Papa a încheiat întrebând retoric: „Dragi surori contemplative, fără voi, ce ar fi Biserica și aceia care trăiesc în periferiile umane din Madagascar? Ce s-ar întâmpla cu toți cei care lucrează în linia întâi în evanghelizare, și aici îndeosebi în condiții foarte precare, dificile și uneori periculoase? Toți se sprijină de rugăciunea voastră și de dăruirea mereu reînnoită a vieții voastre, un dar foarte prețios în ochii lui Dumnezeu care vă face să participați la misterul răscumpărării acestui ținut și a persoanelor iubite care locuiesc aici. […] Mulțumesc pentru acest moment împărtășit. Mă încredințez rugăciunilor voastre. Și vă încredințez toate intențiile pe care le port în timpul acestei călătorii în Madagascar; să ne rugăm împreună pentru ca Duhul Evangheliei să poată încolți în inimile întregului vostru popor.”