Acordul Sfântului Scaun cerut și în Răsărit pentru noile institute religioase
07.12.2020, Vatican (Catholica) - Papa Francisc, cu Scrisoarea apostolică emisă motu propriu „Ab initio”, a modificat canoanele 435 §1 și 506 §1 privind recunoașterea eclezială a noilor institute sau societăți de drept eparhial în Bisericile Răsăritene. Ultimele modificări aduse canoanelor stabilesc că Episcopii eparhiali trebuie să primească permisiunea scrisă de la Scaunul Apostolic, care are singurul drept de decizie finală, privitor la înființarea unui institut sau societăți de drept eparhial în Bisericile Catolice Răsăritene. Scrisoarea apostolică vine după motu proprio „Authenticum charismatis”, din 4 noiembrie 2020, cu care Sfântul Părinte a modificat legea canonică pentru Biserica Latină, cerând aceeași aprobare scrisă de la Scaunul Apostolic pentru înființarea institutelor de viață consacrată. Noile modificări ale legilor vor fi promulgate în L’Osservatore Romano și vor intra în vigoare pe 8 decembrie. Ulterior vor fi publicate în Acta Apostolicae Sedis.
Scrisoarea apostolică notează că, încă din primele zile ale Bisericii, unii dintre credincioși s-au simțit chemați „să își consacre viața într-un mod special slujirii lui Dumnezeu și a fraților și surorilor lor, dând mărturie de detașarea lor de lume în fața comunității în ceea ce avea să devină mai târziu profesarea sfaturilor evanghelice ale castității, sărăciei și ascultării”. S-a pornit, continuă scrisoarea apostolică, de la experiențe individuale mai întâi în Răsărit, apoi în Apus, de viață fraternă comună marcată de prescripțiile unei reguli și supunerea în fața unui superior. „Ca urmare, ca pe un copac care, dintr-o sămânță dată de Dumnezeu, poartă în chip minunat și îmbelșugat ramuri în ogorul Domnului, au crescut diferite forme de viață solitară sau comună și diferite familii care se dezvoltă atât spre progresul membrilor lor, cât și spre binele întregului trup al lui Cristos”(constituția dogmatică Lumen Gentium, §43).
Scrisoarea apostolică subliniază în continuare că Biserica salută diferitele forme de viață consacrată ca „manifestare a bogăției darurilor Duhului Sfânt”. Cu toate acestea, autoritatea ecleziastică, în special păstorii Biserici particulare, le reglementează practicile și constituie forme stabile de viață, veghind în același timp „să nu apară în mod imprudent institute inutile sau lipsite de vigoare suficientă” (decretul Perfectae caritatis , §19). În acest sens, este responsabilitatea Scaunului Apostolic să însoțească păstorii în procesul de discernământ care duce la recunoașterea eclezială a unui nou institut sau a unei noi societăți de drept eparhial. Scaunul Apostolic va fi, de asemenea, judecătorul ultim care va verifica autenticitatea scopului inspirator.
Într-un interviu pentru Vatican News, secretarul Congregației pentru Bisericile Răsăritene, Arhiepiscopul Giorgio Demetrio Gallaro, a explicat că prin scrisoarea apostolică din 4 noiembrie „Authenticum charismatis” și aceste ultime modificări, Papa Francisc creează un instrument legislativ similar pentru întreaga Biserică Catolică, atât din Răsărit, cât și din Apus. Arhiepiscopul a adăugat că după Conciliul Vatican II au existat multe forme noi de viață consacrată și institute care au dus uneori la duplicări. Pentru a evita alte situații de această natură, va fi necesară permisiunea scrisă a Scaunului Apostolic atât pentru Biserica Latină, cât și pentru cea Răsăriteană, prin Congregația pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apostolică, respectiv prin Congregația pentru Bisericile Răsăritene.