80% dintre români cred în existența lui Dumnezeu
19.04.2021, București (Catholica) - Un sondaj efectuat în perioada 30 martie – 11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, scoate la suprafață informații interesante despre credința românilor. Aflăm astfel că 80% din populația adultă a României crede în existența lui Dumnezeu, cca 85% în mediul rural și 77% în mediul urban; cca 94% dintre vârstnici și doar 63% dintre tinerii de 18-29 de ani. Majoritatea românilor susțin că cred sau nu cred în Dumnezeu fie prin propriile deducții (37%), fie datorită familiei (49%). Sondajul este intitulat „Credințe și valori în societatea românească”, fiind realizat de Biroul de Cercetări Sociale, nivelul de încredere fiind considerat a fi de 95%.
Alte informații care reies din sondaj: 43% dintre români se roagă zilnic, aproape jumătate dintre români considerând că Dumnezeu răspunde unor rugăciuni, iar 27% tuturor rugăciunilor. În timp ce 95% spun că știu pe de rost rugăciunea „Tatăl nostru”, Crezul este cunoscut pe de rost de sub jumătate din populația adultă. Dintre români, 15% se consideră „foarte credincioși”, iar 49% „moderat credincioși”. Desigur, sunt și cei ce se declară „deloc credincioși” (17%) sau indeciși (11%). Peste o treime dintre români admit că nu au fost deloc la biserică în ultimul an, iar sub o treime spun că „de mai multe ori”. Pandemia a afectat cu siguranță participarea, 70% spunând că în trecut au mers mai des la biserică. În ultima lună s-au spovedit doar 15%, pe când în ultimul an alți 21%. Cei care nu s-au spovedit deloc sau acum mai bine de 10 ani reprezintă o treime din populație.
Cât privește lectura Bibliei, situația stă astfel: 18% au citit-o integral; 42% parțial; 40% deloc. În schimb 88% dintre români au acasă icoane, 67% cred în înviere după moarte și 70% cred în Învierea lui Isus. Înțelegerea păcatului este reflectată de întrebarea „Când ați păcătuit ultima oară?”: 37% spun că „astăzi”, în timp ce 16% consideră că acum 10 ani, iar 5% niciodată! 63% dintre români nu știu unde va ajunge sufletul lor după moarte, în timp ce un sfert sunt siguri că vor ajunge în rai. Susținerea predării religiei în școli rămâne puternică: 74%; susținerea financiară a bisericii este însă doar de sub 60%. Dacă în existența lui Dumnezeu cred 80%, în a Satanei 56%, iar în horoscop o treime din populație.
Cam jumătate dintre români au încredere multă sau foarte multă în preoții din parohie. Aproape 60% consideră că Biserica influențează pozitiv societatea. Când vine vorba de originea omului, 60% susțin că omul a fost creat de Dumnezeu, iar 16% merg pe mâna teoriei darwiniste. Împotriva „căsătoriilor” homosexuale se pronunță 57% dintre români, procentul fiind cam tot atât și când vine vorba de legalizarea acestor relații în altă formă decât căsătoria. 55% dintre români se opun adopției de copii de către cuplurile homosexuale. Unu din doi români consideră avortul o crimă și 35% ar dori interzicerea lui, în timp ce 41% se opun unei astfel de interziceri. Aproape un sfert dintre români dau de înțeles că ar fi deschiși pentru coborârea vârstei pentru relații sexuale sub 18 ani.
Circa 20% văd în pandemie o pedeapsă divină. Opiniile sunt mai echilibrate când vine vorba de teorii despre pandemie precum că ar fi parte a unui război biologic sau o manipulare a unor mari corporații. 46% consideră exagerate măsurile luate de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului, pe când 37% le consideră normale. 40% dintre români nu par deschiși spre primirea vaccinului, dar puțin peste 40% au încredere în eficiența lui, iar aproape 50% susțin folosirea măștilor. Jumătate dintre români nu văd un conflict între știință și religiei, nici nu cred că știința e superioară religiei, în contextul în care 28-30% nu s-au pronunțat.
Cercetarea a fost concepută și realizată de studenți ai facultăților de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor, Energetică, Electronică și masteranzi de la Comunicare Managerială și Studii Europene din Universitatea Politehnica din București. Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale. Interviurile s-au realizat online. Studenții au trimis un link cu chestionarul prin SMS, au trimis mesaje pe Facebook și emailuri unor oameni selectați aleator din diverse baze de date și pagini de pe internet din fiecare județ, respectând principiile probabiliste de selecție a lor. Cercetarea nu a fost finanțată de nimeni, fiind realizată cu scop didactic în cadrul cursurilor de sociologie.
