Pr. Anton Bișoc – primul preot de pe teritoriul Moldovei care împlinește un secol de viață
10.09.2021, Iași (Catholica) - Viața este un dar din partea lui Dumnezeu; vocația preoțească este un har din partea Marelui Preot, Cristos; puterea de a sluji, înțelepciunea de a acționa, pietatea de a mijloci… sunt daruri ale Duhului Sfânt, dar a împlini 100 de ani de viață și 73 de ani de preoție este o mare favoare pe care a primit-o părintele Anton Bișoc, primul preot centenar din cei 800 de ani de istorie scrisă a catolicismului din actualul teritoriu al Episcopiei Romano-Catolice de Iași.
Fiind decan de vârstă al preoților din Dieceza de Iași, în ultimii ani părintele Anton Bișoc a beneficiat de un loc de cinste la evenimentele importante ale Bisericii locale: 1 iunie 2019 – vizita Papei Francisc în Catedrala catolică din Iași, 17 mai 2014 – beatificarea Episcopului martir Anton Durcovici, hirotoniri de preoți, întâlniri ale Consiliului Prezbiteral și ale Consiliului Pastoral Diecezan etc. Prezența Sfinției Sale și unele mărturii pe care le-a dat au fost consemnate deseori în știrile din publicația „Lumina creștinului”, dar și în unele articole scrise de dânsul și publicate în revista diecezană și almanahurile „Presa Bună”. Fiind un apostol al presei bune, părintele Bișoc a distribuit în ultimii anii, personal sau prin poștă, în țară și străinătate, peste 100.000 de reviste și cărți, având în unele luni aproape 1.500 de abonamente la revista „Lumina creștinului”.
Născut în anul 1921, în satul Mogoșești-Siret, din actualul județ Iași, copilul Anton Bișoc a absolvit școala primară din satul natal în anul 1934, după care a urmat clasele V-VIII la Liceul „Roman-Vodă” din orașul Roman, pe care le-a terminat în anul 1939. A urmat apoi clasele liceale IX-XI la Liceul „Ferdinand I” din Bacău și clasa a XII-a la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați. Absolvind liceul în iunie 1943, s-a înscris apoi ca student la Institutul Agronomic din Iași, cursuri pe care a trebuit să le sisteze în primăvara anului 1944, din cauza luptelor ce au avut loc în acest oraș în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial. În lunile cât a studiat în Iași, studentul Anton Bișoc a vizitat de multe ori Seminarul din Iași, unde a cunoscut mai mulți profesori, studenți și elevi. Simțind chemarea de a deveni preot, în vara anul 1944, s-a interesat de modul în care ar putea urma studiile filozofice și teologice. În luna septembrie 1945, seminaristul Anton Bișoc a fost trimis pentru studii teologice la Academia Teologică din București, unde l-a avut rector și profesor pe părintele Anton Durcovici, până la 16 noiembrie 1947, după ce a fost numit ca episcop de Iași. Misiunea de rector a fost încredințată apoi părintelui Edmund Barciovschi. Întrucât se dezlănțuise persecuția comunistă împotriva Bisericii Catolice din România, care a dus și la închiderea seminariilor teologice, în urma legilor din august 1948, studentul teolog Anton Bișoc a fost nevoit să finalizeze studiile din București și după mai multe zile de pregătire spirituală să fie sfințit preot, chiar în ziua de 17 octombrie 1948, la Gherăești, de către Episcopul Marcu Glaser.
Primul loc de apostolat al părintelui Anton Bișoc a fost parohia Tămășeni, unde a activat ca preot vicar timp de patru luni (octombrie 1948 – februarie 1949), după care a fost trimis în filiala acesteia, comunitatea din Roman, unde a activat timp de trei ani: din februarie 1949 până la 20 decembrie 1951. Misiunea principală pe care a primit-o de la Episcopul Anton Durcovici și de la parohii de Tămășeni, Grigore Enariu și Mihai Chelaru, a fost aceea de a pregăti comunitatea din orașul Roman ca să devină parohie de sine stătătoare. Numirea oficială ca paroh de Roman a părintelui Anton Bișoc a fost dată de Episcopul de Iași, Mons. Anton Durcovici, în luna octombrie 1949, când parohiei Roman i-a fost arondată filiala Sagna, care a devenit și ea parohie în ziua de 8 ianuarie 1950. Între 20 decembrie 1951 și august 1952, părintele Anton Bișoc a activat ca paroh de Oțeleni. De aici părintele Anton Bișoc a fost transferat pentru perioade scurte de timp la Pustiana (1952-1953), Luizi-Călugăra (august – octombrie 1953) și Prăjești (1953-1954). A fost transferat apoi la Huși (1955-1956), după care a activat ca profesor și prefect la Seminarul din Iași (1956-1967). Fiind formator pentru multe serii de seminariști, despre anii când a activat în Seminarul din Iași putem culege multe mărturii de preoții care au fost hirotoniți în anii 1963-1975. Între 1967 și 1989, părintele Anton Bișoc a fost paroh la Cotnari. Printre activitățile mai importante pe care le-a desfășurat în această parohie au fost: mărirea bisericii din Cotnari și ridicarea turnului (în anul 1982), întreținerea bisericii din Sprânceana (care a fost ridicată în anii 1956-1964) etc.
În anul 1989, părintele Anton Bișoc s-a pensionat pentru limită de vârstă și s-a stabilit la Voievodeasa, care era filială a parohiei Rădăuți. De aici a mers deseori la Cacica, la Rădăuți și în alte biserici din Bucovina pentru a ajuta la spovezi, predici și alte servicii liturgice, precum și la Roman, unde era căutat de mulți credincioși de acolo sau din satele dimprejur. La Voievodeasa a desfășurat o activitate pastorală unică și pasionantă: difuzarea revistei „Lumina creștinului” și a altor publicații creștine. Preoții din Dieceza de Iași rămâneau surprinși de numărul enorm de reviste pe care părintele Anton le distribuia către mii de catolici din țară și străinătate. De multe ori, chiar și cu ocazia spovezilor, părintele culegea adrese către care expedia după aceea diferite cărți și reviste. De multe ori, trimitea anumite materiale către toți preoții care activau în Dieceza de Iași și nu numai. Cei care l-au vizitat la Voievodeasa se mirau de munca titanică pe care părintele Anton Bișoc o desfășura acolo, menținând un oficiu poștal în funcțiune până în prezent. Doresc să închei acest periplu prin locurile unde a activat părintele Anton Bișoc cu menționarea unor momente semnificative din ultimii ani ai vieții Sfinției Sale. Am elogiat deja activitatea pe care a desfășurat-o în domeniul răspândirii presei bune, seva care l-a ținut mereu activ, abil și disponibil până în urmă cu puțin timp. De câteva luni, părintele Anton Bișoc și-a schimbat domiciliul, fiind cazat la Căminul pentru Vârstnici din Gherăești, aflat în administrația Asociației „Caritas” din Roman. (rezumat al materialului mai amplu publicat de pr. Alois Moraru pe Ercis.ro)
