La Atena, Papa Francisc a deplâns regresul global al democrației

04.12.2021, Atena (Catholica) - Papa Francisc a deplâns un global “regres al democrației” într-un discurs ținut sâmbătă, 4 decembrie 2021, în Atena, leagănul civilizației apusene. Papa s-a adresat liderilor politici, reprezentanților societății civile și membrilor corpurilor diplomatice, la Palatul prezidențial, la câteva ore după ce a ajuns în Grecia din Cipru. „Aici s-a născut democrația. Leagănul, după multe milenii, a devenit o casă, o mare casă de popoare democratice: mă refer la Uniunea Europeană și la visul de pace și fraternitate pe care-l reprezintă pentru atâtea popoare”, a spus Papa. „Totuși, nu putem decât să constatăm cu îngrijorare cum astăzi, nu numai în continentul european, se înregistrează un regres al democrației.”

Papa a sosit în Grecia după o vizită de două zile în Cipru, o insulă din estul Mării Mediterane. Într-un itinerariu plin, el a întâlnit autoritățile cipriote, Episcopi ortodocși, catolici locali și migranți, și a celebrat Liturghia pe cel mai mare stadion al țării. Cele trei zile ale Pontifului în vârstă de 84 de ani în Grecia vecină vor fi la fel de frenetice, cu întâlniri programate cu lideri ortodocși, cu comunitatea catolică, cu iezuiții locali, cu migranții pe insula Lesbos și cu tinerii. Papa Francisc a făcut o vizită de o zi pe insula Lesbos pe 16 aprilie 2016, după care a dus cu el 12 refugiați în Vatican. Este primul Papă care a vizitat Grecia continentală de la Papa Ioan Paul al II-lea încoace, care în mai 2001 a devenit primul Papă care a vizitat țara în 1.291 de ani.

Grecia, cunoscută oficial ca Republica Elenă, este o țară predominant creștin ortodoxă, cu 10,7 milioane de locuitori, dintre care aproximativ 50.000 sunt catolici. După o ceremonie de rămas bun pe Aeroportul Internațional Larnaca din Cipru, Sfântul Părinte a plecat spre Atena. După primirea oficială pe aeroport, el a mers la Palatul prezidențial al orașului, unde i-a făcut o vizită de curtoazie președintelui grec Katerina Sakellaropoulou. Ulterior, s-a întâlnit cu prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis. În discursul său transmis în direct, în care i-a citat pe filozofii greci Socrate și Aristotel, Papa a subliniat că democrația necesită participarea tuturor cetățenilor.

„Este complexă, în timp ce autoritarismul este grăbit și răspunsurile ușoare propuse de populisme apar atrăgătoare. În unele societăți, preocupate de siguranță și anesteziate de consumism, oboseala și nemulțumirea duc la un soi de ‚scepticism democratic’. Dar participarea tuturor este o exigență fundamentală; nu numai pentru a ajunge la obiective comune, ci pentru că răspunde la ceea ce suntem: ființe sociale, irepetabile și în același timp interdependente”. Papa a spus că un alt aspect al scepticismului față de democrație este pierderea încrederii în instituții. “Remediul la aceasta nu se află în căutarea obsesivă a popularității, în setea de vizibilitate, în proclamarea de promisiuni imposibile sau în aderarea la colonizări ideologice abstracte, ci se află în politica bună. Pentru că politica este ceva bun și așa trebuie să fie în practică, fiind responsabilitatea supremă a cetățeanului, fiind artă a binelui comun”.

„Pentru ca binele să fie într-adevăr împărtășit, o atenție deosebită, aș spune prioritară, trebuie îndreptată spre categoriile mai slabe ale societății. Aceasta este direcția de urmat”. Papa l-a citat pe Alcide De Gasperi, unul dintre părinții fondatori ai Europei, care a spus în 1949: „Se vorbește mult despre cel care merge în stânga sau în dreapta, însă decisiv este de a merge înainte și a merge înainte înseamnă a merge spre dreptatea socială”. Pontiful a comentat: „În acest sens este necesară o schimbare a pasului, în timp ce, amplificate de comunicarea virtuală, se răspândesc în fiecare zi frici și se elaborează teorii pentru a se contrapune altora. În schimb să ne ajutăm să trecem de la aderare la participare; de la angajarea de a susține numai propria parte la implicarea activă pentru promovarea tuturor.”

Grecia are o lungă coastă sudică de-a lungul Mării Mediterane și este o destinație populară pentru migranții care încearcă să intre în Uniunea Europeană. În discursul său, Papa a recunoscut că migrația a adus noi presiuni asupra populației locale, în special în insulele Greciei. „Această țară, cu atitudine de primire, a văzut în unele insule ale sale cum ajung un număr de frați și surori mai mare decât cel al locuitorilor, mărind astfel greutățile care încă sunt resimțite în urma crizei economice. Dar și temporizarea europeană durează: Comunitatea Europeană, sfâșiată de egoisme naționaliste, în loc să fie remorcă de solidaritate, uneori apare blocată și necoordonată.”

Pontiful a continuat: „Dacă odinioară contrastele ideologice împiedicau construirea de punți între estul și vestul continentului, astăzi problema migratoare a deschis falii între sud și nord. Aș vrea să îndemn din nou la o viziune de ansamblu, comunitară, în fața problemei migratoare, și să încurajez la îndreptarea atenției spre cei mai nevoiași pentru ca, în funcție de posibilitățile fiecărei țări, să fie primiți, protejați, promovați și integrați, respectând pe deplin drepturile lor umane și demnitatea lor”.