Papa Leon: Progresul nu trebuie să lase în urma sa noi ruine
12.09.2026, Vatican (Catholica) - Diferențele nu trebuie neapărat să ducă la diviziune. Ele pot deveni o forță creativă atunci când sunt însoțite de responsabilitate comună și orientate spre binele comun. Aceasta a fost una dintre temele cheie ale mesajului Papei Leon al XIV-lea adresat participanților la cea de-a patra întâlnire sinodală „Fratelli Tutti”, pe care i-a primit în audiență la Vatican astăzi, sâmbătă, 12 septembrie 2026. Evenimentul s-a desfășurat între joi, 10 septembrie, și sâmbătă, 12 septembrie, la Roma.
În discursul său amplu, rostit atât în spaniolă, cât și în engleză, Sfântul Părinte i-a salutat pe reprezentanții Consiliului Episcopilor din America Latină și Caraibe, ai Conferinței Ecleziastice a Amazoniei și ai Conferinței Episcopilor Catolici din Statele Unite. De asemenea, le-a mulțumit pentru prezență reprezentanților organizațiilor internaționale, băncilor regionale de dezvoltare, întreprinderilor, fundațiilor, sindicatelor, asociațiilor patronale, universităților, rețelelor ecleziastice și organizațiilor sociale. Amploarea reprezentării, a spus el, conferă întâlnirii o semnificație deosebită și reflectă dorința de a continua un dialog care să se traducă în modele de dezvoltare „mai umane, durabile și solidare”.
„Un dialog curajos și plin de încredere”
Pontiful a legat acest efort de o dimensiune esențială a misiunii Bisericii. A reamintit că, la începutul pontificatului său, le-a vorbit membrilor Colegiului Cardinalilor, pe 10 mai 2025, despre necesitatea unui „dialog curajos și plin de încredere cu lumea contemporană, în diversele sale componente și realități”. Dialogul cu lumea, a explicat el, nu este o activitate secundară pentru Biserică, ci face parte din misiunea sa evanghelizatoare. Biserica proclamă Evanghelia în mijlocul circumstanțelor concrete în care trăiesc oamenii și este, prin urmare, chemată să privească fără ocolișuri realitatea lor. În acest context, a reamintit că Biserica este chemată să „îmbrățișeze realitatea” și să pună în lumină contradicțiile care pot însoți progresul științific și tehnologic, ale cărui posibilități fără precedent aduc cu sine noi responsabilități.
Ce fel de umanitate vrem să construim?
În fața dezvoltării tehnologice, Papa Leon al XIV-lea a îndemnat oamenii să depășească simpla acceptare sau respingere a unor instrumente anume. Întrebarea decisivă, a spus el, este „ce fel de umanitate vrem să construim și ce loc va avea fiecare persoană în ea”. A plasat această întrebare în orizontul credinței creștine: Dumnezeu a intrat în istorie și, în Isus Cristos, a îmbrăcat natura umană. Biserica este, prin urmare, chemată să discearnă, în cadrul istoriei, ce servește cu adevărat persoanei umane și ce s-ar putea întoarce, în cele din urmă, împotriva ei.
Transformările epocii noastre, a adăugat el, impun o responsabilitate care depășește capacitatea oricărei instituții luate separat. De aici rezultă necesitatea de a redescoperi logica subsidiarității, recunoscând responsabilitatea proprie a fiecărui actor, dar și necesitatea de a lucra împreună. În acest sens, a salutat inițiativa de promovare a unei Agende de responsabilitate partajată Nord-Sud pentru cooperarea multisectorială. „Atunci când instituțiile publice, întreprinderile, lucrătorii, universitățile, comunitățile și organizațiile sociale își împărtășesc cunoștințele, capacitățile și resursele în slujba binelui comun, o convingere care s-a maturizat în cadrul doctrinei sociale a Bisericii și pe care predecesorii mei au dezvoltat-o în moduri diferite capătă o formă concretă: marile provocări sociale necesită responsabilitate comună, participare și colaborare între diferitele organisme ale societății.”
Învățătura socială ca proces de discernământ
În secțiunea în limba engleză a discursului său, Suveranul Pontif s-a concentrat asupra res novae, noile realități care conturează epoca noastră, solicitând instituții capabile să reglementeze fără a sufoca. A subliniat, de asemenea, responsabilitatea întreprinderilor, care trebuie să recunoască demnitatea umană, și nu doar profitul, ca măsură a succesului. În acest sens, a pus în evidență doctrina socială catolică, subliniind că aceasta nu este un manual de principii și reguli care să fie aplicate mecanic, ci mai degrabă „un proces de discernământ comun”. Ea nu înlocuiește deciziile pe care diferiții actori sunt chemați să le ia, a spus el. În schimb, oferă criterii pentru a judeca dacă acele decizii respectă cu adevărat demnitatea umană și servesc binelui comun.
O cultură a negocierii
Papa Leon a încurajat, de asemenea, cultivarea unei „culturi sănătoase a negocierii”. Negocierea, a spus el, poate deschide căi acolo unde diferențele par să fi închis orice posibilitate de întâlnire. În acest fel, cei implicați în proces pot contribui, la rândul lor, la diplomația păcii de care lumea are nevoie. Papa Leon și-a încheiat discursul exprimându-și speranța că progresul epocii noastre nu va lăsa în urma sa noi ruine, astfel încât ceea ce construim să devină cu adevărat „o casă și un refugiu pentru toți”.
