Papa Leon: Darul și iertarea sunt temelia existenței noastre

13.09.2026, Vatican (Catholica) - „Toate lucrurile ne sunt dăruite de Dumnezeu din pură iubire”, a spus astăzi Papa Leon al XIV-lea. Pentru aceasta, „gratuitatea — care este sursa existenței noastre — este, de asemenea, cea mai bună regulă pentru viața noastră în comun”. Afirmațiile au fost făcute în contextul întâlnirii Sfântului Părinte cu credincioșii pentru rugăciunea Îngerul Domnului. Redăm alocuțiunea papală dinaintea rugăciunii.

Dragi frați și surori, o duminică frumoasă!

Evanghelia de astăzi ne vorbește despre iertare, care este o trăsătură fundamentală a vieții creștine. Isus a învățat și a dat exemplu de iertare chiar și pe cruce, unde s-a rugat Tatălui pentru persecutorii Săi cu cuvintele binecunoscute: „Iartă-i, căci nu știu ce fac” (Luca 23,34).

În pasajul de astăzi, Petru îl întreabă pe Învățător tocmai despre această chestiune: „Doamne, de câte ori să-l iert pe fratele meu care greșește împotriva mea? De șapte ori?” (Matei 18,21). Cuvintele sale dezvăluie o inimă generoasă, întrucât numărul șapte simbolizează plinătatea în Biblie, iar „a ierta de șapte ori” înseamnă a ierta din plin. Răspunsul lui Isus, însă, merge și mai departe: „Nu-ți spun până la șapte ori, ci până la șaptezeci de ori șapte” (v. 22); cu alte cuvinte, dincolo de orice limită, fără măsură.

Pentru a-și clarifica și mai bine ideea, Mântuitorul spune pilda unui slujitor care avea față de stăpânul său o datorie uriașă, practic imposibil de plătit. Deși propria sa datorie fusese iertată din pură milostivire, el nu a arătat aceeași milostivire față de unul dintre colegii săi servitori și, pentru aceasta, a fost mustrat și pedepsit sever (vv. 23-30).

Prin aceste cuvinte, Isus ne reamintește că darul și iertarea sunt temelia existenței noastre. Toate lucrurile ne sunt dăruite de Dumnezeu din pură iubire, iar nici unul dintre noi nu poate pretinde că este perfect în a răspunde la o astfel de bunătate. Din acest motiv, gratuitatea — care este sursa existenței noastre — este, de asemenea, cea mai bună regulă pentru viața noastră în comun. Trăim această realitate în fiecare zi. Iertarea este indispensabilă și, fără ea, nu putem trăi în pace. Mai devreme sau mai târziu, conflictele, acuzațiile, ranchiuna și actele de răzbunare își fac apariția în inimile noastre și între oameni, iar aceste acte distrug relațiile, dezbină familiile și declanșează războaie.

Numai iertarea ne eliberează și restabilește lumina, chiar și acolo unde sărăcia materială și morală a omului a întunecat orizontul și a făcut calea nesigură. Iertarea, asemenea unei adieri blânde, risipește chiar și norii cei mai denși, până când soarele strălucește din nou. Sfântul Petru însuși a trăit această experiență de multe ori în viața sa; în special atunci când — după ce l-a negat și l-a părăsit pe Isus în timpul Pătimirii — l-a întâlnit pe Domnul înviat pe malul lacului și l-a auzit punându-i o singură întrebare: „Simone… mă iubești?” (Ioan 21,15). Aceasta a fost însoțită de o invitație: „urmează-mă!” (v. 19), aceeași invitație adresată cu ocazia primei lor întâlniri. Era ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Această iubire, care iartă și vindecă, avea să marcheze pentru primul dintre apostoli confirmarea misiunii sale.

Să o rugăm, așadar, pe Fecioara Maria, Maica Milostivirii, să ne ajute să iertăm — întotdeauna, chiar și atunci când este greu să facem primul pas — și să răspândim, cu curaj și perseverență, lumina senină și tămăduitoare a iubirii care biruie ura și dezarmează orice ranchiună.

După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:

Dragi frați și surori!

Acum două zile s-au împlinit douăzeci și cinci de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite ale Americii. Îmi reînnoiesc rugăciunile pentru cei care și-au pierdut viața și pentru cei care continuă să poarte rănile acelei zile tragice. Într-o perioadă în care conflictele și violența îi afectează pe atât de mulți dintre frații și surorile noastre, vă invit pe toți să vă rugați ca Domnul să dăruiască lumii darul păcii. Amintirea evenimentului tragic care a avut loc acum douăzeci și cinci de ani ne îndeamnă să ne reînnoim angajamentul față de pace, în primul rând prin rugăciune, pe care o încredințăm mijlocirii Fecioarei Maria.

Acum vă salut cu căldură pe toți, romani și pelerini! Salut grupurile din São Paulo, Brazilia, și pe cele din diverse alte țări. Îi salut pe membrii Asociației Religioase „Isus Nazareno Cautivo” care locuiesc în Roma, grupul de la Oratoriul Salesian din Chieri, credincioșii din Dolianova, Sardinia, și pe pelerinii care au venit din Assisi pe Calea Sfântului Francisc. Salut „Familia din Belluno”, împreună cu Școala Erechim din Brazilia, precum și motocicliștii care s-au adunat pentru a-și manifesta sprijinul pentru pace și viață. Vă doresc tuturor o duminică frumoasă.