Papa Leon: Fie ca Franța să rămână un apărător al păcii și al multilateralismului
25.09.2026, Paris (Catholica) - Papa Leon s-a întâlnit în privat cu președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Élysée vineri dimineață, imediat după sosirea sa la Paris pentru călătoria apostolică de patru zile în Franța. El s-a adresat apoi autorităților, societății civile și corpului diplomatic, amintind de propriile sale rădăcini franceze și asigurând națiunea de rugăciunile sale. A amintit că Franța a servit timp de secole drept far cultural, artistic și spiritual pentru Europa și pentru lume.
„Numeroșii savanți francezi străluciți, care au fost totodată catolici credincioși, demonstrează clar cum științele și artele, literatura și filosofia pot contribui la binele umanității atunci când sunt orientate spre căutarea frumuseții, a binelui și a adevărului, pentru ca lumea să aibă viață”, a spus Pontiful. Și-a exprimat aprecierea pentru măiestria de care au dat dovadă arhitecții și artiștii francezi în reconstrucția Catedralei Notre-Dame după incendiul din 2019. Calificând-o drept o „realizare tehnică impresionantă”, a spus că reconstrucția Catedralei Notre-Dame a demonstrat că ceva considerat distrus iremediabil poate renaște prin cooperare reciprocă.
Sfântul Părinte a afirmat că Franța are rădăcini creștine adânci, iar sufletul națiunii inspiră din creștinism „un bogat elan spiritual, cultural, intelectual, artistic și misionar”. În cadrul umanismului secolului al XVI-lea, filosofii francezi au unit moștenirea antică greacă și romană cu credința creștină și au promovat recunoașterea drepturilor omului bazate pe natura persoanei umane, în special libertatea religioasă. Referindu-se la deviza națională a Franței, a afirmat că libertatea, egalitatea și fraternitatea „se referă la imperative etice universale care găsesc, de asemenea, în mesajul Evangheliei o sursă inepuizabilă de inspirație și împlinire”.
Papa Leon a menționat apoi accentul pus în Magnifica Humanitas pe inteligența artificială, afirmând că respectul pentru demnitatea umană și pentru drepturile și libertățile noastre fundamentale trebuie să țină pasul cu schimbările sociale și progresul tehnologic. „Dacă vrem să evităm pierderea umanității noastre în mijlocul unui «paradis al mașinilor» care ne invadează și ne condiționează viața de zi cu zi”, a spus el, „există o nevoie urgentă de educație în discernământul etic și de capacitatea de a recunoaște binele moral”.
Referindu-se la „țesătura socială bogată și variată” a Franței, a lăudat eforturile bărbaților și femeilor catolici care continuă să se îngrijească de bunăstarea celor săraci și defavorizați. Biserica, a adăugat el, caută să fie „chipul viu al milostivirii și compasiunii lui Dumnezeu”, amintind de moștenirea caritabilă a Sfântului Vincent de Paul. Suveranul Pontif a remarcat că sensibilitățile noastre moderne caută să elimine orice formă de suferință, spunând că această tendință „aduce adesea riscul autoamăgirii”. „Atunci când știința și tehnologia nu sunt ghidate de o înțelepciune mai profundă”, a spus el, „ele pot oferi soluții imediate care aparent răspund dorințelor oamenilor și suferinței lor, dar pot să-i abată grav de la binele suprem la care aspiră”.
Respectul reciproc și protecția fiecărei vieți umane sunt o datorie care revine fiecărei persoane, a spus el, subliniind că aceasta începe cu convertirea inimii și a minții și necesită un angajament altruist pentru binele celorlalți. Sfântul Părinte i-a încurajat pe creștini să se implice în viața publică, ghidați de lumina credinței, subliniind că secularitatea autentică nu exclude religia, ci o prețuiește ca pe o „resursă educațională”.
A mulțumit Franței pentru sprijinul acordat educației și activității umanitare din Orientul Mijlociu, în special pentru o inițiativă menită să contribuie la finanțarea a peste 260 de școli și universități. A amintit de efectele persistente ale conflictului și de flagelul războiului în țara în care s-a născut Prințul Păcii. „Nu putem rămâne indiferenți în fața suferinței lor, care lezează demnitatea umană și strigă către Dumnezeu după dreptate”, a spus el. A făcut, de asemenea, un apel la interzicerea armelor nucleare și la triumful dreptății și al rațiunii drepte, întrucât pacea „nu este un echilibru de putere”, ci se construiește zi de zi prin dialog și dreptate.
În concluzie, Papa Leon al XIV-lea a îndemnat Republica Franceză să „rămână un apărător neobosit al păcii și al multilateralismului”. „Fie ca Franța, fidelă valorilor sale tradiționale, să lucreze pentru o pace neînarmată și dezarmantă și să-și ofere în mod responsabil contribuția sa unică la acest obiectiv”, a spus el. „Fie ca libertatea voastră să crească într-o preocupare constantă pentru binele comun.”
