Papa Leon la UNESCO: Pacea nu poate fi construită doar prin tratate
25.09.2026, Paris (Catholica) - Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la un angajament reînnoit față de pace, adevăr și demnitatea umană în timpul vizitei sale la UNESCO, la Paris, avertizând că progresul științific și tehnologic, atunci când este separat de etică, poate deveni un instrument de dominație și distrugere.
Adresându-se vineri după-amiază reprezentanților statelor membre și observatoare, ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic și ai societății civile, Sfântul Părinte a descris UNESCO ca un loc în care umanitatea poate „să reflecteze asupra ei însăși, asupra istoriei și asupra viitorului său”.
Vizita sa a avut loc în prima zi a călătoriei sale apostolice în Franța, în perioada 25-28 septembrie, care îl va duce la Paris, Lourdes și Metz. Vineri, după întâlnirea cu președintele francez Emmanuel Macron și cu reprezentanți ai societății civile și ai corpului diplomatic, Suveranul Pontif s-a deplasat la UNESCO, înainte de a se îndrepta spre Catedrala Notre-Dame și, ulterior, spre Stade de France, pentru o veghe de rugăciune alături de tineri.
Pe urmele Papei Ioan Paul al II-lea
Discursul Papei Leon al XIV-lea a fost ecou celui al Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, care a devenit primul Papă care a luat cuvântul la UNESCO atunci când a vizitat sediul central al organizației din Paris, la 2 iunie 1980. La 46 de ani distanță, a amintit cuvintele predecesorului său, potrivit cărora „omul trăiește o viață cu adevărat umană datorită culturii”. Sfântul Scaun, a subliniat el, menține o Misiune de Observator Permanent la UNESCO încă din 1952, iar anul viitor se vor împlini 75 de ani de la prezența sa în cadrul organizației. Sfântul Scaun, a continuat el, consideră UNESCO un „partener privilegiat” în slujba binelui comun, mai ales pentru că dezvoltarea umană autentică trebuie să vizeze „dezvoltarea fiecărui om și a omului în întregime”.
Ce înseamnă să fii om?
În centrul discursului Papei Leon s-a aflat o întrebare cu care, potrivit acestuia, fiecare cultură și fiecare generație trebuie să se confrunte: „Ce înseamnă să fii om?” A legat această întrebare direct de educație, susținând că educația nu poate fi redusă la dobândirea de competențe sau la progresul material. „Nici o educație nu poate fi considerată completă dacă nu abordează întrebarea privind sensul vieții”, a spus el. A reflectat asupra vulnerabilității comune tuturor ființelor umane, începând cu nașterea, subliniind că fiecare persoană se naște copil, dependentă de ceilalți, și, prin urmare, intră în lume într-o relație de îngrijire și responsabilitate.
„Cu toții ne naștem goi și nevoiași”, a spus el, descriind umanitatea ca fiind dependentă de „pâine și cuvinte, de îngrijire și afecțiune”. Dacă uităm această experiență comună, a adăugat el, riscăm să transformăm viața umană într-o marfă, în loc să o recunoaștem ca pe un dar și o responsabilitate.
Știința și tehnologia în slujba umanității
Pontiful a acordat o atenție deosebită provocărilor ridicate de tehnologie și de inteligența artificială. A avertizat asupra unui paradox al societății contemporane: în timp ce sistemele informatice din ce în ce mai sofisticate sunt descrise ca având „inteligență”, ființele umane însele pot fi judecate în funcție de eficiența și productivitatea lor. „În timp ce «inteligența» este atribuită sistemelor informatice”, a spus el, „facem eforturi să recunoaștem demnitatea inalienabilă a persoanelor umane”. Inteligența artificială, a continuat el, poate procesa și corela cantități uriașe de informații, dar nu poate răspunde la întrebări privind sensul vieții umane, care își are rădăcinile în experiența trăită. „Sensul este oxigenul minții”, a spus Papa Leon.
A salutat inițiativa UNESCO privind alfabetizarea media și informațională, care promovează o implicare responsabilă în ceea ce privește mass-media și tehnologiile digitale, și a atras atenția în mod special asupra copiilor și tinerilor. „În era digitală, vulnerabilitatea lor nu trebuie să devină niciodată o oportunitate de exploatare”, a spus el, insistând ca tehnologia să le susțină, dimpotrivă, educația, relațiile și libertatea de a gândi și de a discerne.
Războaiele încep în mintea oamenilor
Referindu-se la principiile fondatoare ale UNESCO, Papa Leon a reamintit cuvintele din Constituția organizației din 1945: „Întrucât războaiele încep în mintea oamenilor, tot în mintea oamenilor trebuie construite apărările păcii”. Aceste cuvinte, a spus el, rămân relevante la opt decenii după înființarea UNESCO, în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Progresul științific, atunci când este separat de înțelepciune, poate deveni o armă, în timp ce cultura supusă ideologiei, a explicat el, poate degenera în propagandă, iar educația detașată de adevăr poate deveni un mijloc de manipulare a conștiințelor. „Pacea nu poate fi clădită doar prin tratate”, a susținut el. Dimpotrivă, pacea autentică trebuie să izvorască din dreptate și dintr-o „voință dreaptă”, capabilă să recunoască pe celălalt ca „un frate sau o soră, o persoană ca și noi înșine”.
De la Babel la Rusalii
Papa Leon a folosit două imagini biblice pentru a descrie abordări contrastante ale coexistenței umane: Turnul Babel și Rusaliile: Babelul, a spus el, reprezintă o unitate impusă prin dominare, în timp ce Rusaliile indică o unitate care nu șterge diversitatea. „Comuniunea nu suprimă în nici un fel diversitatea”, a spus el. „Dimpotrivă, permite diversității să înflorească în armonia vocilor și a chipurilor.”
Într-o lume capabilă de comunicare instantanee între continente, a remarcat Sfântul Părinte, comunicarea nu a devenit totuși neapărat mai veridică. „Informația este abundentă, dar nu este sinonimă cu înțelepciunea”, a spus el. Fără un fundament etic comun, a avertizat, tehnologiile de comunicare pot multiplica informațiile false și pot împiedica dialogul, în loc să-l favorizeze.
Încrederea – o condiție pentru pace
Papa Leon a abordat, de asemenea, dificultățile cu care se confruntă instituțiile internaționale, remarcând că se așteaptă din ce în ce mai mult ca acestea să răspundă la probleme pe care nici un stat individual nu le poate rezolva singur, în timp ce se confruntă, în același timp, cu întrebări privind eficacitatea lor. În acest context, a identificat o virtute despre care a spus că este „la fel de mult dorită pe cât este de rar întâlnită”: încrederea.
„Încrederea că diferențele nu constituie neapărat o amenințare; încrederea că dialogul sincer poate aduce un bine mai mare decât ceea ce indivizii ar putea realiza pe cont propriu”, a spus el. Sfântul Scaun, a adăugat el, dorește să consolideze această încredere în UNESCO și în alte organizații internaționale. Papa a încheiat făcând legătura între educație, știință și cultură și opera de pace, descriind fiecare copil născut pe lume ca un semn al speranței și pe fiecare persoană dedicată căutării adevărului ca realizând „un act de speranță”. „Dacă noi toți ne angajăm ferm față de măreția umanității noastre comune”, a spus el, „pacea poate înflori în cele din urmă”.
