Papa Leon: Călătoria apostolică în Franța a fost „un semn al renașterii”

30.09.2026, Vatican (Catholica) - Catedrala Notre-Dame din Paris și „tragedia pe care a îndurat-o” pot „arunca o lumină simbolică asupra întregii călătorii apostolice” în Franța, „oferind o perspectivă pe care aș rezuma-o într-un singur cuvânt: renaștere”, a declarat Papa Leon al XIV-lea în cadrul audienței generale de miercuri, 30 septembrie, din Piața San Pietro.
Papa Leon al XIV-lea a vizitat Parisul, Lourdes și orașul Metz din nord-estul țării în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța, desfășurată în perioada 25-28 septembrie. Pe parcursul vizitei, s-a întâlnit cu mii de tineri într-un stadion, a subliniat importanța apărării vieții în toate etapele sale și a lansat un apel la pace în Europa și în întreaga lume. În prima zi a călătoriei sale apostolice, a celebrat Vespere în Catedrala Notre-Dame din Paris, care a fost distrusă în aprilie 2019 în urma unui incendiu și care a fost apoi restaurată și redeschisă în decembrie 2024. În cateheza sa, Papa Leon le-a mulțumit tuturor celor care l-au primit și au participat și a subliniat modul în care renașterea Catedralei ne ajută să înțelegem întreaga sa călătorie apostolică și roadele pe care aceasta le-ar putea aduce în viitor.
Sinergie pentru binele comun
Sfântul Părinte a subliniat modul în care dezastrul provocat de incendiul de la Notre-Dame și reconstrucția ulterioară a acesteia „au stârnit o reacție pozitivă la toate nivelurile”, cum ar fi procesul de restaurare. Acesta a fost un exemplu de colaborare „între Biserică, Stat, instituțiile publice și societatea civilă” și a contribuit la valorificarea la maximum „atât a generozității binefăcătorilor, cât și a expertizei profesioniștilor și a muncitorilor calificați”, a explicat el.
Această „sinergie pentru binele comun” ar trebui să devină „norma pentru instituții, forțele politice și sociale, precum și pentru toți cei care au responsabilități civile și economice”, a spus Pontiful. A explicat că a transmis același mesaj în cadrul întâlnirii sale cu autoritățile franceze și în discursul său de la UNESCO. Pentru Papa, „criteriul fundamental pe care trebuie să se bazeze o astfel de colaborare” este „demnitatea persoanei umane”.
O Biserică alcătuită din pietre vii
Papa Leon a făcut, de asemenea, o paralelă între Vespere de la Notre-Dame și veghea de rugăciune „de neuitat” la care a participat la scurt timp după aceea, alături de 80.000 de tineri, pe stadionul Stade de France din Paris. „Două locuri complet diferite”, a explicat el, „și totuși două evenimente complementare, aproape unite spiritual. Ce le-a unit? Biserica, care nu este alcătuită din pietre sau ciment, ci din oameni care îl iubesc pe Isus Cristos pentru că au fost iubiți de El”. La stadion s-a aflat „noua generație franceză”, „nouă” nu atât datorită vârstei, cât datorită „spiritului” și „libertății inimii și credinței” lor, a spus Papa.
Au fost cântece și strigăte, dar și tăcere și ascultare, precum și „fețe atente și emoționate, care dezvăluiau inimi dornice de adevăr și iubire”, a continuat el, adăugând că „Veghea a fost un mare semn de speranță”. Pentru Papa, aceeași speranță s-a manifestat în vizita sa la Maison Bakhita, un centru de primire pentru migranți, „unde oamenii se dedică în fiecare zi slujirii demnității persoanei umane cu iubire”. Un alt semn de înnoire pe care l-a subliniat Papa a fost numărul tot mai mare de botezuri ale tinerilor și adulților din Franța în ultimii ani. În timpul vizitei sale, i-a încurajat participând la o adunare sinodală provincială care se desfășura la Paris, care răspunde la „această frumoasă «surpriză» din partea lui Dumnezeu”.
Pontiful a amintit apoi și de Liturghia pe care a celebrat-o în piața centrală a Parisului, Place de la Concorde, în fața a aproximativ 700.000 de persoane, care au umplut emblematica Avenue des Champs Élysées, până la Arcul de Triumf și dincolo de acesta. „În momentul împărtășaniei, toată lumea a putut primi Euharistia, care a fost distribuită pretutindeni”, a spus el. „Aceasta este adevărata reconstrucție, restaurarea Bisericii pe care numai Dumnezeu o poate realiza, prin mijlocirea Fecioarei Maria”.
Fiecare viață omenească merită să fie îngrijită
Papa a vorbit apoi despre „pelerinajul” său la Lourdes și la faimosul Sanctuar marian al acestuia, „un sanctuar al civilizației iubirii” și a doua etapă a călătoriei sale apostolice. „La Lourdes, Domnul, prin grija maternă a Fecioarei Maria, transmite tuturor, pelerinilor și mai ales celor bolnavi trupește și sufletește, un mesaj de speranță și renaștere”, a explicat el. „Un mesaj pe care am dorit să-l reafirm deschis: fiecare viață umană, indiferent de starea în care se află, chiar și în cea mai extremă fragilitate, își păstrează demnitatea inviolabilă și merită să fie îngrijită, însoțită și eliberată de suferință cu compasiune umană și cu ajutorul mijloacelor oferite de știință.”
De asemenea, a amintit de întâlnirea sa cu un grup de victime ale abuzurilor, în cadrul căreia le-a cerut să-l ajute să le transmită celorlalte victime dorința sa, precum și a Bisericii, „de a le asculta și de a le însoți în căutarea vindecării, recunoscând durerea provocată vieților lor și depunând eforturi pentru prevenirea abuzurilor”. La Lourdes, a participat, de asemenea, la o procesiune cu torțe și la rugăciunea Rozariului, care se desfășoară zilnic la Sanctuar. În salutul adresat credincioșilor de limbă italiană și germană în cadrul audienței generale, a subliniat importanța rugăciunii Rozariului pentru pace în luna octombrie care urmează.
Renașterea Europei după război
În fine, Papa a evocat vizita sa la Metz – „o regiune a Franței și a Europei devastată de cel de-al Doilea Război Mondial” – și a treia și ultima etapă a călătoriei sale. A menționat figura lui Robert Schuman, unul dintre fondatorii Uniunii Europene, care și-a petrecut o mare parte din viață la Metz și a promovat pacea după cel de-al Doilea Război Mondial. „Europa contemporană s-a născut, într-adevăr, ca un proiect de pace în urma distrugerilor provocate de război. Am putea spune că ceea ce s-a întâmplat cu Catedrala Notre-Dame din Paris în urma incendiului este ceea ce s-a întâmplat cu Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a reflectat Papa.
„Iar Europa a renăscut, întemeiată pe acele principii ale democrației, solidarității și fraternității între popoare, care datorează mult rădăcinilor sale creștine. Chiar și astăzi, pe aceste temelii și cu acest «sânge vital» proiectul european poate fi reînnoit, într-o lume mult mai globalizată.” În acest sens, a subliniat, de asemenea, importanța dialogului interreligios, amintind de întâlnirea sa de la Metz cu reprezentanți ai diverselor confesiuni, ocazie cu care au semnat „Apelul de la Metz” pentru dialog și pace.
Referindu-se la cel de-al Doilea Război Mondial, în salutul adresat credincioșilor de limbă italiană, Papa Leon al XIV-lea a menționat, de asemenea, beatificarea, care a avut loc duminica trecută, 27 septembrie, la Bologna, a trei preoți martiri uciși în 1944 de trupele naziste. „Sacrificiul suprem al acestor slujitori ai lui Dumnezeu le arată creștinilor de astăzi curajul de a sta alături de frații și surorile lor, mai ales în vremuri de încercare”, a adăugat el.
Să nu ne ascundem credința
Suveranul Pontif și-a încheiat cateheza reamintind deviza călătoriei – „Ca lumea să aibă viață” – și exprimându-și speranța că această călătorie va aduce „roade abundente și durabile”. În cuvintele sale adresate pelerinilor vorbitori de limbă portugheză, a reiterat această idee: „Fie ca mărturia publică a iubirii pentru Isus Cristos pe care am văzut-o în Franța să fie o sursă de inspirație pentru întreaga Biserică. Să nu ne ascundem credința!” Îndreptându-și atenția spre credincioșii de limbă engleză, a adresat, de asemenea, „un salut special seminariștilor de la Colegiul Pontifical Irlandez” și pelerinilor prezenți la hirotonirea diaconilor de la Colegiul Pontifical Nord-American din 1 octombrie.
