O delegație a Federației Luterane Mondiale s-a întâlnit cu Papa
01.10.2026, Roma (Catholica) - Papa Leon s-a întâlnit joi dimineață cu o delegație a Federației Luterane Mondiale, exprimându-și aprecierea pentru modul în care relațiile dintre catolici și luterani „s-au maturizat atât din punct de vedere spiritual, cât și teologic de-a lungul deceniilor”. Printre participanți s-a numărat și rev. dr. Anne Burghardt, secretara generală a Federației și pastor hirotonit al Bisericii Evanghelice Luterane din Estonia. După întâlnire, aceasta a acordat un interviu la sediul Vatican News, în care a vorbit despre relațiile dintre catolici și luterani, sinodalitate și apropiata aniversare a 500 de ani de la Confesiunea de la Augsburg, un text fundamental al luteranismului.
– Cum a decurs întâlnirea dvs cu Papa?
– A fost o atmosferă foarte cordială. Este întotdeauna o bucurie să venim în vizită la Vatican. Uneori avem tendința să uităm cât de mult a realizat mișcarea ecumenică, dar în zilele noastre simțim cu adevărat că venim să-i vizităm pe surorile și frații noștri în Cristos. Ne îndreptăm acum spre celebrarea a 500 de ani de la Confesiunea de la Augsburg, pe care Papa a menționat-o în discursul său, exprimându-și speranța în potențialul ecumenic al acestui proces. Pentru mine personal, a fost a doua întâlnire cu Papa Leon, deoarece am putut participa la inaugurarea pontificatului său. Pentru cea mai mare parte a delegației noastre, însă, a fost prima întâlnire cu el și l-am perceput ca fiind foarte atent, foarte prezent, foarte meditativ și foarte deschis.
– În discursul adresat dumneavoastră, Papa Leon a menționat procesul în curs al dialogului luterano-catolic. Ce ne puteți spune despre acesta?
– Avem un dialog bilateral cu Biserica Catolică din 1967. Acesta a început imediat după Conciliul Vatican II. În etapa actuală, analizăm modalitățile prin care am putea ajunge la o înțelegere comună sau la o declarație comună privind Confesiunea de la Augsburg, o confesiune care are o relevanță reală pentru Bisericile luterane din întreaga lume. Deși este adesea considerat un document confesional, conținutul său are un mare potențial ecumenic în ceea ce privește apropierea diferitelor Biserici în jurul unora dintre principalele întrebări ale credinței noastre: Cum îl înțelegem pe Dumnezeu? Cum îl înțelegem pe Isus Cristos? Cum înțelegem justificarea și cum înțelegem Biserica?
– Una dintre marile preocupări ale Bisericii Catolice în acest moment este procesul sinodal aflat în desfășurare. Știu că ați vorbit anterior despre semnificația sa ecumenică…
– Am fost foarte recunoscători pentru faptul că și Biserica Catolică a invitat oaspeți ecumenici să participe la Sinod. Secretarul nostru general adjunct pentru relații ecumenice a participat la cea de-a doua sesiune a Sinodului și s-a întors cu impresii foarte pozitive despre modul incluziv în care a fost organizat întregul proces și despre faptul că și laicilor li s-a oferit posibilitatea de a-și face auzită vocea.
Într-un fel, participarea laicilor nu este ceva nou pentru luterani. Aceasta a fost practica noastră timp de secole: includerea vocilor laicilor în organismele de conducere ale Bisericii. Dar este foarte bine să vedem această deschidere și în Biserica Catolică. Noi, pe de altă parte, probabil trebuie să ne îndreptăm în direcția opusă, pentru a ne asigura că Bisericile noastre membre sunt mai conștiente că fac parte dintr-o singură comuniune, în care, desigur, toate sunt autonome, dar, în același timp, se află, după cum spunem noi, în comuniune „la altar și la amvon” unele cu altele. În acest sens, este foarte interesant să vedem aceste două procese desfășurându-se în paralel.
– I-ați oferit Papei două daruri. Care au fost acestea și de ce le-ați ales?
– Unul dintre ele a fost așa-numita Cruce de la Lund. În 2016, am comemorat împreună cu Biserica Catolică și cu Papa Francisc împlinirea a 500 de ani de la Reformă. Comemorarea comună a avut loc în octombrie 2016, la Lund, în Suedia, în catedrală. Crucea specială de la Lund a fost concepută pentru acel eveniment, iar astăzi i-am oferit Papei Leon o replică, în speranța că vom continua acest drum de la conflict la comuniune.
Celălalt dar a fost un bol ceramic, cu simbolul unei rodii și, de asemenea, al unui porumbel, ca simbol al păcii. Acesta a fost realizat de studenții unui centru de formare profesională din Ierusalimul de Est, unde Spitalul nostru Augusta Victoria oferă servicii medicale pacienților palestinieni și îngrijiri oncologice, servicii pe care aproape nici unul dintre celelalte spitale din această regiune nu le oferă palestinienilor.
