„Început de drum, început de misiune”

06.08.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Discursul celui de al 50-lea Episcop al Bisericii Greco-Catolice, al 9-lea Episcop de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, la ceremonia de intronizare în urma căreia a luat în posesiune canonică funcţia de Episcop eparhial, a fost o lecţie de spiritualitate, de istorie, o prezentare a identităţii Bisericii, şi în acelaşi timp un program pentru propria sa misiune de păstorire.

„Cel ce este capul poporului, trebuie în primul rând să-şi dea seama că este slujitorul celor mulţi” a citat PS Florentin din cuvintele Sf. Augustin, subliniind faptul că misiunea unui Episcop este în primul rând una de slujire, „după modelul Mântuitorului Isus Cristos”. Fundamentul acestei misiuni trebuie să fie iubirea – piatra care stă la temelia edificiului episcopatului, acea iubire totală pe care Isus i-o cere lui Petru atunci când îl întreabă de trei ori „Mă iubeşti?”

Evidenţiind exemplul iluştrilor înaintaşi, Preasfinţitul i-a pomenit pe „caritabilul arhiereu Ioan Alexi, păstor activ şi vrednic cărturar”; Episcopul Dr. Ioan Vancea de Buteasa, care a avut onoarea de a participa la Roma, la lucrările Conciliul Vatican I; Episcopul Mihail Pavel, plin de „dragoste faţă de credincioşi, de Biserică şi de şcoală”; Episcopul Ioan Sabo, „ctitor a numeroase lăcaşuri de cult între care şi Catedrala Episcopală din Gherla”; Episcopul Vasile Hossu, „mare iubitor de Biserică şi neam, propovăduitor şi apărător al credinţei”; eminentul Cardinal Dr. Iuliu Hossu, „ctitor de biserici şi aşezăminte monahale […], luptător neobosit pentru drepturile bisericii şi neamului […] mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste”, întâiul Cardinal al Bisericii Române Unite cu Roma; Arhiepiscopul Ioan Chertes, „trecut prin proba de foc a închisorilor şi a pastoraţiei în clandestinitate”; precum şi pe „acei curajoşi şi înţelepţi preoţi rânduiţi să conducă în catacombe turma cuvântătoare a Eparhiei de Cluj-Gherla”: canonicul Nicolae Pura, Ierom. Silvestru Augustin Prunduş, pr. Eugen Popa, pr. Tertulian Langa.

În mod deosebit a fost amintită perioada 12 ani de păstorire a Arhiepiscopului ad personam George Guţiu: „ani rodnici, de păstorire şi apostolat, încununaţi de frumoase împliniri pastorale. Totodată, ani dificili de refacere a structurilor la nivelul organizării interne, de refacere a structurilor de învăţământ şcolar şi universitar, de strădanii pentru a dobândi reintrarea în drepturi a Eparhiei”. Episcopul Florentin a enumerat pe larg aceste „frumoase împliniri pastorale”: construcţii de biserici şi aşezăminte călugăreşti, înfiinţarea de instituţii de învăţământ şi caritative, sprijinirea asociaţiilor de laici, „şi multe alte roade ale acestor ani de neobosită şi perseverentă arhipăstorire”.

Rememorând ultimele cuvinte ce au răsunat de pe buzele Cardinalului Iuliu Hossu, cuvinte ce se constituie într-un testament şi o misiune pentru noi toţi: „Ştiu cui am crezut! […] Lupta mea s-a sfârşit! A voastră continuă! Duceţi-o până la capăt!”, Episcopul a exprimat identitatea BRU, aşa cum o definea Mitropolitul Dr. Vasile Suciu: „suflet latin în haină bizantină”. Totodată a mai amintit cele şase elemente definitorii ale acestei identităţi, prezentate de Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în Scrisoarea Apostolică la al treilea centenar al Unirii Bisericii Greco-Catolice din România cu Biserica Romei: trei cu caracter teologic – Cuvântul lui Dumnezeu, învăţătura Sfinţilor Părinţi şi Tradiţia bizantină; şi trei cu caracter istoric – Unirea cu Scaunul Apostolic al Romei, rănile persecuţiilor secolului al XX-lea şi latinitatea poporului român.

„Cunoscându-ne identitatea înţelegem mai bine misiunea noastră astăzi şi linia de urmat. Acum la început de misiune ne propunem să continuăm pentru ca Biserica noastră să fie cunoscută şi respectată, să-şi poată reintra în drepturile legitime, să-şi poată desfăşura, fără piedici, misiunea pastoral formativă şi să-şi redobândească strălucirea şi menirea de far călăuzitor al neamului românesc prin spiritualitate şi cultură alături de celelalte biserici şi confesiuni” a mai spus Eparhul.

Vorbind în continuare despre propria sa misiune episcopală, PS Florentin s-a încredinţat în mâinile Domnului: „conştient de propriile limite şi imperfecţiuni, rog pe Bunul şi Atoateţinătorul Dumnezeu să mă însoţească în această misiune şi să suplinească cu harul Său cel Sfânt unde şi când va fi nevoie. Din partea mea nu pot decât să-mi reînnoiesc disponibilitatea slujirii”. Preasfinţia sa a menţionat motto-ul ales pentru emblema sa episcopală, cuvintele Sf. Benedict: „Christo omnino nihil praeponant”, „Absolut nimic să nu punem înaintea lui Cristos”. „Pun la fundamentul misiunii episcopale iubirea faţă de Hristos şi dorinţa fermă de a-I sluji Lui, slujind aproapelui.”

Începându-şi această misiune încredinţându-se ajutorului Preasfintei Treimi, mijlocirii Preasfintei Fecioare Maria, a Sfântului Iosif – Patronul Eparhiei, a Sf. Vasile cel Mare – Părintele monahismului oriental, şi a Sf. Tereza a Pruncului Isus a Sfintei Feţe, ale cărei relicve au fost prezente luna trecută în Catedrală, Episcopul a cerut în continuare şi sprijinul şi ajutorul confraţilor Episcopi, colaborarea tuturor reprezentanţilor bisericilor creştine, a reprezentanţilor autorităţii guvernamentale şi locale, colaborarea şi încrederea clerului eparhial, a persoanelor de viaţă consacrată, a intelectualităţii, a tinerilor şi a vârstnicilor, a tuturor credincioşilor greco-catolici din întreaga Eparhie.

Adresându-se turmei sale, Păstorul a spus: „Ajutaţi-mă pentru a vă putea ajuta, acordaţi-mi încredere pentru a vă putea sluji, ascultaţi-mă pentru ca să vă pot propovădui, veniţi în biserică pentru ca să vă pot sfinţi, urmaţi-mă pentru ca să vă pot conduce pe calea spre Hristos. Sunt gata să o fac cu inima deschisă şi liberă faţă de orice ataşament material sau uman, numai pentru preamărirea lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor noastre. Doresc să putem forma împreună o adevărată familie în credinţă”.

PS Florentin a încheiat cu rugăciunea Sf. Ioan Damaschinul: „Păstoreşte-mă, o, Doamne şi păstoreşte Tu alături de mine pe ceilalţi, pentru ca inima mea să nu mă ducă nici la dreapta, nici la stânga, ci Spiritul Tău cel bun să mă îndrume pe calea cea dreaptă, pentru ca faptele mele să fie după voinţa Ta şi să fie cu adevărat aşa, până la sfârşit”.

După aplauzele puternice ale credincioşilor, care au răsunat de altfel de mai multe ori pe parcursul discursului său, Episcopul de Cluj-Gherla le-a mulţumit „Bunului Dumnezeu, Părintele luminilor, de la Care provine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit”, părinţilor care „mi-au dăruit viaţa şi mi-au insuflat credinţa prin trăirea şi educaţia creştină catolică”, formatorilor, îndrumătorilor şi părinţilor spirituali din Cluj-Napoca, părinţilor spirituali şi formatorilor de la Roma, colegilor de generaţie de la Institutul Teologic din Cluj-Napoca şi, respectiv, Universitatea Pontificală Urbaniană.

Preasfinţia sa a mai adresat un cuvânt de recunoştinţă „către toate persoanele consacrate din diferitele orduri şi congregaţii călugăreşti, feminine şi masculine, care mi-au fost alături cu rugăciunea şi exemplul vieţii lor”, referindu-se în mod deosebit la sora sa, călugăriţă în Congregaţia Maicii Domnului, cu numele de sora Letiţia. Un cuvânt special de mulţumire s-a adresat Arhiepiscopului George, care „mi-a fost părinte şi maestru prin exemplul vieţii sale”, apoi Sfântului Părinte „Episcopul care mi-a transmis demnitatea ordului episcopal şi m-a investit cu această nobilă misiune”.

După ce le-a mulţumit şi Episcopilor catolici şi ai altor confesiuni prezenţi, PS Florentin s-a adresat autorităţilor centrale şi locale, personalităţilor din cadrul universitar clujean, reprezentanţilor armatei, poliţiei, jandarmeriei, tuturor personalităţilor care au răspuns invitaţiei de a participa la această sărbătoare, părinţilor ceremonieri şi tuturor celor angrenanţi organizarea acestui moment celebrativ – clerici şi laici, corului „Magnificat” al Catedralei, tuturor credincioşilor greco-catolici şi de alte confesiuni, care au venit în pelerinaj din parohii îndepărtate pentru a fi părtaşi la bucuria acestei zile.