Maica Domnului de la Nicula îşi aşteaptă pelerinii (Comunicat de presă)

12.08.2005, Cluj (Catholica) - Dorind să fie continuat şirul pelerinajelor pe urmele Maicii Sfinte de la Nicula, Episcopul de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu, va străbate pe jos drumul de la fostul centru eparhial, Gherla, până la biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Nicula. Ţinând cont de faptul că Situl monahal Nicula se află momentan în administrarea Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, credincioşii greco-catolici se vor deplasa în pelerinaj pentru celebrarea Praznicului „Adormirii Maicii Domnului”, la biserica parohială cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Nicula. Potrivit Compartimentului Pastoral al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, toate momentele de rugăciune comunitară se vor desfăşura în această locaţie, urmând ca, în mod particular, cei care doresc, să poată urca la ctitoria veneraţilor Episcopi greco-catolici dintre anii 1875-1879: biserica din piatră a Mănăstirii Nicula.

Invitând credincioşii la Nicula, „înrâuriţi de spiritul iertării şi al iubirii, în lumina adevărului”, PS Florentin a reamintit că acest pelerinaj este voinţa testamentară a primului Cardinal al românilor, Iuliu Hossu, prezent la Nicula cu inima, chiar şi în timp ce se afla închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Ortodoxă – devenită închisoare – Căldăruşani. Păstrarea şi conservarea vechiului aşezământ monahal de la Nicula, în frumosul amfiteatru oferit de natură, ar fi o dovadă concretă pentru faptul că, preconizatul Centru de cercetări patristice ar păstra acestui spaţiu vocaţia ecumenică de sanctuar marian, asemeni cu marile sanctuare mariane ale Europei: Fatima, Lourdes, Loretto, Czecstochowa… Încă de la întemeiere, acest spaţiu de vis a fost un centru de unde a iradiat o autentică spiritualitate specific transilvană, ce s-a revărsat mai apoi generos pe întreg cuprinsul ţării. Loc al revărsării Harului, prin credinţă şi rugăciune smerită către Maica Preacurată, mănăstirea era deschisă tuturor, indiferent de confesiune, pentru ca toţi să găsească alinare sufletească şi întărire în încercările vieţii, pentru ca toţi să fie purificaţi de lacrimile izvorâte din ochii iubitori ai Mariei (Icoana Preacuratei a plâns aici în anul 1694).

În acelaşi spirit al fraternităţii şi unităţii, se inscrie pelerinajul pe jos la Nicula al Episcopului Florentin ce urmăreşte reafirmarea dorinţei Întemeietorului primei comunităţi monahale pe aceste meleaguri, Cardinalului de pie memorie, Iuliu Hossu, cel care vreme de 27 de ani (1921 – 1948), a condus şi a binecuvântat pelerinajele zecilor de mii de credincioşi ce invadau, de „Sfântă Mărie Mare”, cărările Niculei: „Pentru Episcopul Iuliu Hossu, Mănăstirea Nicula a fost un veritabil centru ecumenic, nedorind niciodată să facă un patrimoniu exclusiv din această mănăstire… Urmându-i exemplul şi noi trebuie să avem aceeaşi deschidere, fără însă a uita sau abandona acest sit monahal, veritabilă şcoală de spiritualitate românească… Aici Preacurata Fecioară Maria ridicată cu trupul şi sufletul la cer, a plâns… Aici a răsărit lumina pentru niculeni, aici a răsărit o tehnică de pictură pe sticlă, ce a făcut celebră România…Aici s-au făcut hirotoniri de preoţi, au fost depuse voturi călugăreşti, aici s-au rugat sute de mii de credincioşi, din acest lăcaş de jertfă a fost arestat şi pus în lanţuri, pentru statornicie în credinţă, primul egumen al mănăstirii, Ieromonahul Leon Man, mort martir la închisoarea de la Gherla, al cărui sânge scurs la poalele Noii Mănăstiri Nicula dă o valoare înnoită acestui spaţiu… De aceea suntem legaţi sufleteşte şi istoric de Nicula, ne leagă de acest loc rădăcinile Bisericii noastre, tradiţia celor peste 200 de ani de pelerinaj aici, la mănăstire”.

(Comunicat primit la redacţie din partea Biroului de Presă al Eparhiei de Cluj-Gherla, fiind semnat de Viorica Sabo şi pr. drd. Mircea Marţian.)