Cardinalul Grech: Ar fi o sinucidere dacă după pandemie ne întoarcem la pastorația de dinainte
04.11.2020, Vatican (Catholica) - „Va fi o sinucidere dacă, după pandemie, ne vom întoarce la aceleași modele pastorale pe care le-am practicat până acum.” Noul secretar al Sinodului Episcopilor, maltezul Mario Grech, Cardinal la consistoriul din 28 noiembrie, denunță faptul că în timpul lockdown-ului, când Liturghiile cu prezență fizică erau suspendate din motive sanitare, „s-a evidențiat un anumit clericalism, și pe calea rețelelor sociale”, ca și cum lipsa temporară a liturgiei și a Sacramentelor ar putea compromite „fidelitatea discipolului față de Isus”, și indică, în schimb, două piste de urmat pentru viitorul apropiat: metoda „sinodalității”, concept care nu poate fi interpretat fără o „fraternitate” conectată, și necesitatea de a restitui familiei, domus ecclesiae, „o dimensiune sacră și cultuală”.
„În timpul pandemiei s-a evidențiat un anumit clericalism, și pe calea rețelelor sociale. Am asistat la un grad de exhibiționism și pietism care are iz mai mult de magie decât de exprimare de credință matură”, afirmă Cardinalul desemnat într-un interviu apărut în fascicolul 4087 al La Civiltà Cattolica. „Atâtea inițiative pastorale în această perioadă au fost centrate în jurul figurii preotului singur” și „în situația care împiedica să se celebreze Sacramentele nu am perceput că existau alte moduri prin care am putut trăi experiența lui Dumnezeu”. Însă „fidelitatea discipolului față de Isus”, explică prelatul maltez, „nu poate să fie compromisă de lipsa temporară a liturgiei și a Sacramentelor”. Fostul Episcop de Gozo explică: „Este curios că mulți s-au plâns de faptul de a nu putea primi împărtășania și a celebra înmormântările în biserică, dar că nu tot atâția s-au preocupat cum să se reconcilieze cu Dumnezeu și cu aproapele, cum să asculte și să celebreze Cuvântul lui Dumnezeu și cum să trăiască slujirea. După aceea, cu privire la Cuvânt, trebuie să dorim ca această criză, ale cărei efecte ne vor însoți îndelung, să poată fi un moment oportun pentru noi, ca Biserică, pentru a readuce Evanghelia în centrul vieții noastre și al slujirii noastre. Mulți sunt încă «analfabeți ai Evangheliei».”
Secretarul Sinodului pune o întrebare pe firul provocării: „Acei medici și infirmieri care își riscau viața pentru a rămâne aproape de bolnavi nu au transformat secțiile spitalicești în alte «Catedrale»?” Biserica „apare prea clericală, iar slujirea este controlată de clerici” și „chiar laicii adesea se lasă condiționați de o schemă de clericalism puternic”, denunță Cardinalul Grech, conform căruia „trebuie să ne preocupăm când în afara contextului euharistic sau cultual unul se simte rătăcit pentru că nu cunoaște alte moduri de a se conecta cu misterul. Aceasta nu numai că arată că există un anumit analfabetism spiritual, ci este o dovadă a nepotrivirii actualei practici pastorale. Cu multă probabilitate în trecutul recent activitatea noastră pastorală a încercat să inițieze la Sacramente și nu să inițieze – prin intermediul Sacramentelor – la viața creștină”. Mons. Mario Grech nu nuanțează tonul de alarmă: „Va fi o sinucidere dacă, după pandemie, ne vom întoarce la aceleași modele pastorale pe care le-am practicat până acum”. Pentru aceasta, „trebuie să reflectăm pentru a ne interoga cu privire la bogăția slujirilor laicale în Biserică, să înțelegem dacă și cum s-au exprimat”.
L-a intervievat pe Mario Grech directorul La Civiltà Cattolica, pr. Antonio Spadaro, însoțit extraordinar, în acest caz, de Simone Sereni, secretar de direcțiune și redacție al bilunarului iezuiților. O secțiune a interviului este dedicată familiei „mica Biserică familială”: acesta este și motivul pentru care, se citește în introducere interviului, conversația a fost realizată împreună de un preot și de un laic care este soț și tată. „Așadar, pornind de la pandemie se poate spune că locuința a redevenit Biserică, și în sens liturgic?” „Mie mi s-a părut foarte clar”, răspunde Cardinalul desemnat. „Și cel care, în timpul acestei perioade în care familia nu a avut oportunitatea de a participa la Euharistie, nu a profitat de ocazie pentru a ajuta familiile să dezvolte propriul lor potențial, a pierdut o ocazie de aur”. Biserica mare comunitate „este constituită din mici Biserici care se reunesc în case. Dacă Biserica familială dispare, Biserica nu poate să subziste. Dacă nu există Biserică familială, Biserica nu are viitor!”
Clericalismul reapare și în acest context: este vorba de „una din pervertirile vieții prezbiterale și a Bisericii, deși Conciliul Vatican II a recuperat noțiunea de familie ca «Biserică familială» și a dezvoltat învățătura despre preoția comună”, explică Mario Grech. „Nu familia este subsidiară a Bisericii, ci Biserica trebuie să fie subsidiară a familiei. Întrucât familia este structură fundamentală și permanentă a Bisericii, ei, domus ecclesiae, trebuie să i se restituie o dimensiune sacră și cultuală”.
Prelatul maltez a fost numit la 2 octombrie 2019 de Papa Francisc pro-secretar general al Sinodului Episcopilor, și pentru aceasta a participat la Sinodul pentru Amazonia. La 16 septembrie i-a succedat Cardinalului Lorenzo Baldisseri ca secretar cu titlu deplin. Și în interviul la La Civiltà Cattolica scoate în evidență o legătură: „Cred că sinodalitatea și fraternitatea sunt doi termeni care se cheamă unul pe altul”, afirmă el. „O caracteristică esențială a procesului sinodal în Biserică este dialogul fratern. În discursul său la începutul Sinodului despre tineri, Papa Francisc a spus: «Sinodul trebuie să fie un exercițiu de dialog înainte de toate între cei care participă la el». Și primul rod al acestui dialog este ca fiecare să se deschidă la noutate, să modifice propria opinie, să se bucure pentru ceea ce a ascultat de la alții. În afară de asta, la începutul Adunării speciale a Sinodului pentru regiunea pan-amazoniană, Sfântul Părinte a făcut o referință la «mistica fraternității» și a subliniat importanța unei atmosfere fraterne între părinții sinodali, «păstrând fraternitatea care trebuie să existe aici înăuntru». Această cultură de «dialog fratern» ar ajuta toate adunările – politice, economice, științifice – să se transforme în locuri de întâlnire și nu de ciocnire. Într-o perioadă ca a noastră, în care asistăm la o excesivă revendicare de suveranitate a statelor și la o întoarcere la diviziunea între clase, subiecții sociali ar putea reevalua această abordare «sinodală», care ar facilita un drum de apropiere și o viziune cooperatoare”. (material Vatican Insider tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
