Papa în Mongolia: Fie ca religiile să cultive dialogul, armonia, speranța
03.09.2023, Vatican (Catholica) - Duminică, 3 septembrie 2023, Papa Francisc a prezidat un eveniment ecumenic și interreligios în emblematicul Teatru Hun din Mongolia, în capitala țării, Ulaanbaatar, la care au participat reprezentanți ai șintoismului, budismului, islamului, iudaismului, hinduismului, șamanismului și ai unor confesiuni creștine. Observatori guvernamentali și reprezentanți ai universităților au fost, de asemenea, prezenți la întâlnirea de promovare a coexistenței pașnice, un punct culminant al vizitei Papei în Mongolia, între 31 august și 4 septembrie.
Vizita marchează cea de-a 43-a călătorie apostolică a Sfântului Părinte și cea de-a 61-a țară pe care acesta o vizitează de la începutul pontificatului său. Deși Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea și-a dorit mult să viziteze această țară, nu a putut, ceea ce îl face pe Papa Francisc primul Papă care a vizitat vreodată Mongolia. El a vizitat această națiune asiatică, învecinată cu Rusia și China, pentru a-și arăta apropierea față de cei aproximativ 1.500 de credincioși catolici din țară, dintre care 90 la sută trăiesc în capitala țării. Această vizită, însă, ca toate cele care au avut loc de la sfârșitul lunii februarie 2022 încoace, este întreprinsă pe fondul războiului în curs de desfășurare din Ucraina.
La acest eveniment interreligios și ecumenic, mesajul Sfântului Părinte a insistat asupra faptului că speranța este posibilă și că armonia între religii are puterea de a aduce roade importante. De asemenea, a avertizat împotriva denaturărilor religiei, în moduri care provoacă scandal, violență sau opresiune. În mod special, Papa a lăudat patrimoniul de înțelepciune al Mongoliei, la crearea căruia au contribuit diferitele sale religii, menționând că se va limita la explorarea a zece aspecte. A amintit mai întâi „relația ei sănătoasă cu tradiția”, în ciuda tentațiilor consumismului, și a lăudat respectul ei pentru bătrâni și strămoși, subliniind: „Cât de mult avem nevoie astăzi de un legământ generațional între bătrâni și tineri!”
Papa Francisc a lăudat grija mongolilor pentru mediul înconjurător, o „nevoie mare și urgentă”; valoarea tăcerii și a vieții interioare, „ca antidot spiritual pentru atâtea rele din lumea de astăzi”; „un simț sănătos al cumpătării”; „valoarea ospitalității”; „capacitatea de a se împotrivi atașamentului față de obiectele materiale”; „solidaritatea născută dintr-o cultură a legăturilor interpersonale”; și „respectul pentru simplitate”. Acest patrimoniu, a spus Pontiful, promovează „un anumit pragmatism existențial care urmărește cu tenacitate binele indivizilor și al comunității”, observând că aceste caracteristici îmbogățesc lumea.
Papa a continuat subliniind marea responsabilitate a adepților religiilor de a promova pacea și armonia. „Umanitatea reconciliată și prosperă pe care noi, ca adepți ai diferitelor religii, căutăm să o promovăm”, a spus el, „este simbolizată de această armonie, unitate și deschidere către transcendent” care „inspiră un angajament pentru dreptate și pace”, întemeiat pe relația oamenilor religioși cu divinul. „În acest sens, iubiți frați și surori, împărtășim o mare responsabilitate, mai ales în această perioadă a istoriei, deoarece suntem chemați să dăm mărturie despre învățăturile pe care le profesăm prin modul în care acționăm; nu trebuie să le contrazicem și să devenim astfel un motiv de scandal”.
„Nu poate exista, așadar, un amestec”, a insistat Sfântul Părinte, „între credințele religioase și violență, între sfințenie și opresiune, între tradițiile religioase și sectarism”. Sfântul Părinte și-a exprimat speranța că suferințele din trecut, amintind în mod special cea a comunităților budiste, „conferă forța necesară pentru a transforma rănile întunecate în surse de lumină, violența fără sens în înțelepciune a vieții, răul devastator în bunătate constructivă”. Fie ca aceste experiențe, a subliniat Papa Francisc, să îi determine pe toți adepții convinși ai spiritualității și învățăturilor lor respective să fie „mereu gata” să ofere „frumusețea acestor învățături celor pe care îi întâlnim zilnic ca prieteni și însoțitori pe drumul nostru”.
Papa a reamintit instituțiilor religioase din Mongolia rolul lor important în promovarea binelui mai mare. „Pentru că într-o societate pluralistă angajată în valorile democratice, așa cum este Mongolia, fiecare instituție religioasă, recunoscută în mod corespunzător de autoritatea civilă, are datoria și, mai presus de toate, dreptul de a exprima liber ceea ce este și ceea ce crede, într-un mod respectuos față de conștiința celorlalți și în vederea binelui mai mare al tuturor”. El i-a asigurat pe cei din fața sa că Biserica Catolică dorește să urmeze această cale a colaborării, ferm convinsă de importanța dialogului ecumenic, interreligios și cultural. „Credința ei este întemeiată pe dialogul etern dintre Dumnezeu și umanitate, care s-a întrupat în persoana lui Isus Cristos”.
Biserica „oferă fiecărei persoane și culturi comoara pe care a primit-o, într-un spirit de deschidere și cu considerație față de ceea ce au de oferit celelalte tradiții religioase”. Dialogul „nu este în antiteză cu vestirea: nu trece cu vederea diferențele, ci ne ajută să le înțelegem, să le păstrăm în specificul lor și să le discutăm deschis în vederea îmbogățirii reciproce. În acest fel, putem descoperi în umanitatea noastră comună, binecuvântată de cer, cheia călătoriei noastre pe acest pământ.” Papa a recunoscut rolul religiilor în promovarea demnității umane și, pentru a face aceasta, ele călătoresc una alături de cealaltă. „Frați și surori, faptul că ne-am adunat astăzi aici este un semn că speranța este posibilă.”
„Într-o lume sfâșiată de conflicte și discordie, acest lucru poate părea utopic, însă și cele mai mari demersuri sunt ascunse și aproape imperceptibile la început”, a spus Sfântul Părinte. El a făcut apel la sprijin reciproc prin rugăciune între adepții religiilor, astfel încât eforturile lor comune de a promova dialogul și de a construi o lume mai bună „să nu fie în zadar”. Ridicându-ne împreună rugăciunile spre cer, Papa a invitat: „Să cultivăm speranța”. Fie ca acest gest, a concluzionat el, „să fie o mărturie simplă și credibilă a religiozității noastre, a mersului nostru împreună cu ochii ridicați spre cer, a trăirii noastre în această lume în armonie, ca pelerini chemați să păstreze atmosfera unei case deschise pentru toți oamenii”.
