Sinodul va publica „Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu” pe 25 octombrie

23.10.2023, Vatican (Catholica) - În cadrul briefingului zilnic al Sinodului pentru jurnaliști, președintele Comisiei pentru informare, Paolo Ruffini, a anunțat că „documentul de sinteză” va fi publicat sâmbătă seara. Jurnaliștii i-au putut asculta pe Cardinalul Christoph Schönborn din Viena, Cardinalul Carlos Aguiar Retes din Mexico City, Cardinalul Jean-Marc Aveline din Marsilia și pe sr. Samuela Rigon, Superioară Generală a Congregației Surorilor Maicii Îndurerate și profesoară la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma.

Citirea proiectului de „Scrisoare către poporul lui Dumnezeu” a fost întâmpinată cu aplauze de către adunare în luni dimineața, 23 octombrie. La invitația secretarului general al Sinodului Episcopilor, Cardinalului Mario Grech, „au fost propuse și acceptate mici sugestii de modificări și completări ale textului, în special în ceea ce privește traducerile în diferitele limbi”. Alte propuneri de modificări către secretariatul general al Sinodului trebuiau să fie prezentate în această seară până la ora 18.00. Paolo Ruffini, prefectul Dicasterului pentru comunicare și președintele Comisiei pentru informare, a anunțat că „Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu” „va fi aprobată și publicată miercuri”.

Astăzi, luni, 23 octombrie, sesiunea s-a deschis la ora 8:45 cu o celebrare euharistică prezidată, la altarul Catedralei din Bazilica San Pietro, de Cardinalul Charles Maung Bo, Arhiepiscop de Yangon, Myanmar. Ulterior, în cadrul celei de-a XVI-a sesiuni generale – coordonată de președintele delegat, pr. Giuseppe Bonfrate – în prezența Papei Francisc (350 de participanți), asistenții spirituali – pr. dominican Timothy Radcliffe, sora benedictină Maria Ignazia Angelini și teologul australian, pr. Ormond Rush, au oferit reflecțiile lor după ce au ascultat pasajul din Evanghelia după Marcu (4,26-34). Dr. Ruffini a anunțat că apoi a fost prezentată și discutată Scrisoarea către poporul lui Dumnezeu.

Răspunzând la o întrebare, prefectul Ruffini a spus că votarea, ale cărei modalități urmează să fie definite, și difuzarea documentului de sinteză sunt programate pentru sâmbătă seara. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, dacă într-un viitor Conclav, actualul Sinod va trebui să fie luat în considerare în ceea ce privește conținutul și forma, Cardinalul Aguilar Retes a explicat că, dacă ceea ce s-a discutat și s-a experimentat va fi pus în practică, va exista o cale de urmat. Totul, a adăugat el, depinde de ceea ce se va realiza atunci când oamenii se vor întoarce în Diecezele lor.

O altă întrebare s-a referit la metoda aleasă pentru Adunare și la posibilitatea de a o aplica în Biserică la toate nivelurile, lărgind, de asemenea, participarea laicilor și a femeilor. Cardinalul Schönborn a amintit discursul său din 2015 pe tema sinodalității, când, pornind de la Conciliul de la Ierusalim, explicase că, în primul rând, metoda este ascultarea, adică ascultarea a ceea ce Dumnezeu arată prin experiența de mers. Concluzia Sinodului vine din această ascultare, din discernământul comun. Cardinalul a spus că este deja obișnuit cu o metodă similară, practicată în Arhidieceza de Viena; și a amintit, în acest sens, că din 2015 până în prezent au avut loc cinci adunări diecezane cu 1400 de participanți, o expresie a întregului popor al lui Dumnezeu. Chiar dacă nu s-a votat, a spus el, s-a experimentat ascultarea și comuniunea. Ceea ce este important, a subliniat, este că în final trebuie să se ajungă la decizii. De fapt, Conciliul de la Ierusalim a luat o decizie fundamentală pentru istoria Bisericii; iar calea pentru a ajunge acolo este cea pe care o citim în Faptele Apostolilor. Această metodă se caracterizează prin cele trei etape: ascultarea, tăcerea și discuția.

Ca răspuns la criticile care pun sub semnul întrebării integritatea Sinodului Episcopilor, deoarece include laici ca delegați, Cardinalul Schönborn a subliniat că, în opinia sa, aceasta nu este o problemă, deoarece rămâne un Sinod episcopal, chiar dacă are o participare reală a celor care nu sunt Episcopi. Acesta constituie un organism care servește la exercitarea responsabilității colegiale. Natura sa nu s-a schimbat; a fost doar lărgit, iar experiența este categoric pozitivă. Pe de altă parte, a spus Cardinalul, au existat întotdeauna experți laici, cu unele intervenții foarte importante, dar acum există o relație mult mai strânsă: un Sinod al Episcopilor cu participare lărgită. În ceea ce privește îndoiala dacă pierderea sinodalității a dus Biserica la divizare și în ce măsură toate Bisericile pot fi invitate pe o cale comună, același Cardinal dominican a subliniat că divizarea creștinilor este un obstacol în calea mărturiei; dar, a spus el făcând referire la cuvintele unui călugăr ortodox copt, poate că Dumnezeu permite această „rușine” pentru că nu suntem încă în stare să folosim bine unitatea pentru binele umanității.

Cardinalul Aguiar Retes s-a referit apoi la experiența Conferinței Episcopale Mexicane, într-o țară cu 180 de milioane de locuitori, din care 80% sunt catolici, uniți în jurul unei religiozități ancorate în Fecioara Maria de Guadalupe. Cu toate acestea, există situații diferite între nordul, sudul și centrul Mexicului. În vizita sa apostolică din 2016, Papa a făcut apel la un proces sigur ca răspuns la nevoile contextului socio-cultural. Iar în acest sens, diversitatea nu ar trebui să fie un obstacol: există diferite „modus operandi”, dar toți își concentrează eforturile pentru binele Bisericii. La rândul său, Cardinalul Aveline a subliniat că un mare moment de unitate al Sinodului a fost veghea de rugăciune ecumenică „Împreună”: toți au fost prezenți în jurul lui Cristos Răstignit, deoarece dorința de unitate crește în contemplarea Răstignitului, slăbiciunea lui Cristos fiind singura cale sigură spre unitate.

În ceea ce privește faptul că unele persoane LGBT s-ar putea simți rănite de cuvintele din Catehismul Bisericii Catolice care se referă la „dezordinea” morală (CBC 2357), Cardinalul Schönborn a amintit că a fost secretar la redactarea Catehismului. Acesta, a spus el, este opera Bisericii, promulgată de Papă. Și de atunci a existat o singură schimbare, când Papa Francisc a intervenit în privința pedepsei cu moartea. Dacă vor mai fi și altele depinde exclusiv de decizia Suveranului Pontif. Cardinalul a recomandat apoi să se citească întotdeauna textele în ansamblul lor. Sunt chestiuni, a adăugat el, care privesc teologia morală, dar principiul este că există o ordine obiectivă și există persoane umane. Acestea au întotdeauna dreptul la a fi respectate, chiar dacă păcătuiesc, și dreptul de a fi acceptate, așa cum sunt ele de la Dumnezeu.

În fine, în ceea ce privește relația dintre actualitatea magisteriului și contribuția teologilor și „sensum fidelium”, Cardinalul Schönborn a fost din nou cel care a explicat că trebuie să ne uităm la Sfântul Papă Ioan al XXIII-lea și la ceea ce a spus la începutul Conciliului Vatican II despre imutabilitatea doctrinei și modul în care este prezentată. Există, a adăugat el, mari evoluții la nivelul înțelegerii, dar există și imutabilitatea credinței: nu se poate schimba doctrina despre Trinitate, Întruparea sau instituirea Euharistiei. Pe aceasta se întemeiază un Crez care este valabil peste tot în lume, a susținut el, menționând că, chiar dacă culturile diferă, substanța credinței nu poate fi schimbată, chiar dacă aceasta s-a dezvoltat atât de mult de pe vremea apostolilor.