Simpozion asupra copiilor-soldaţi

07.06.2001, New York (ZENIT) - Maria Perez cunoaşte foarte bine oroarea de a fi copil-soldat. „Ne forţau să mergem noapte şi zi, să dormim în frig, să luptăm, să luăm droguri şi să facem sex cu superiorii, iar dacă rămâneam gravide, să avortăm”, a spus Perez, de 16 ani, participanţilor la simpozionul „Copiii în conflictele armate: responsabilitatea tuturor”, organizat de către misiunea Vaticanului la Naţiunile Unite.

Duminică, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut un apel „către comunitatea internaţională pentru a-şi spori eforturile de protejare şi reabilitare a tuturor celor care trăiesc în astfel de condiţii tragice”. Marţi el a trimis un mesaj simpozionului, mesaj adresat lui Olara Otunnu, subsecretar-general pentru Copiii în Conflicte Armate, sponsorul iniţiativei.

Papa afirmă că „memoria celor care au fost ucişi, şi suferinţele care încă continuă ale multor altora, ne obligă să nu precupeţim nici un efort pentru a face totul ca aceste tinere victime să se reîntoarcă la stilul normal şi sănătos de viaţă.” Provocarea, explică Papa în mesajul său, este de a-i asigura pe copii că vor avea şansa de a creşte în pace şi bucurie, pentru a construi o lume a fraternităţii şi solidarităţii.

Ambasadorul Franţei la ONU, Jean-David Levitte, citând date provenind de la UNICEF, a spus că între 1986 şi 1996 numărul copiilor ucişi s-a ridicat la două milioane, iar a celor răniţi în război la şase milioane.

Arhiepiscopul Renato Martino, observatorul permanent al Vaticanului la ONU, şi organizator al simpozionului, a amintit angajamentul atâtor creştini în ajutorarea tinerelor victime. În Sierra Leone, de exemplu, Biserica a „cumpărat” sute de copii-soldaţi şi şi-a asumat responsabilitatea educării şi reintegrării lor în societate, a spus el

Olara Otunnu a înşirat punctele care trebuie incluse în agenda din septembrie a sesiunii speciale a ONU, care se va concentra asupra problemei copiilor-soldaţi. Aceste puncte subliniază necesitatea:

• implicării tuturor liderilor religioşi pentru a deveni mesageri ai păcii, nu ai diviziunii.

• încheierii războaielor şi a distrugerii resurselor naturale, indinspensabile dezvoltării.

• promovării sănătăţii şi educaţiei, şi presarea guvernelor pentru ratificarea înţelegerii care interzice folosirea copiilor sub 18 ani în conflicte armate.

• alianţelor între state, grupuri neguvernamentale şi organizaţii civile pentru revolvarea în comun a problemei copiilor.