5 aprilie 2002: Comunicatul Ministerului Culturii şi Cultelor
05.04.2002, Bucureşti (Catholica) - Reproducem în continuare textul comunicatului de presă dat astăzi de Ministerul Culturii şi Cultelor, după întâlnirea dintre Ierarhii Bisericii Ortoroxe Române şi ai Bisericii Greco-Catolice:
La iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, în ziua de 5 aprilie 2002, la sediul Secretariatului de Stat pentru Culte din Bucureşti, a avut loc întâlnirea dintre Ierarhi din Transilvania ai Bisericii Ortodoxe Române şi cei ai Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică).
La reuniune, desfăşurată în prezenţa domnului acad. Răzvan Theodorescu, ministrul culturii şi cultelor, şi a domnului Laurenţiu D. Tănase, secretar de stat pentru culte, au participat, din partea Bisericii Ortodoxe Române, I.P.S. Andrei, arhiepiscop de Alba-Iulia, P.S. Vincenţiu Ploieşteanul, episcop-vicar patriarhal, secretarul Sfântului Sinod, P.S. Timotei Seviciu, episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului, P.S. Ioan Selejean, episcopul Covasnei şi Harghitei şi P.S. Visarion Răşinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, iar din partea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), I.P.S. Lucian Mureşan, arhiepiscop şi mitropolit de Alba-Iulia şi Făgăraş, I.P.S. George Guţiu, arhiepiscop „ad personam” de Cluj-Gherla, P.S. Virgil Bercea, episcop de Oradea, P.S. Alexandru Mesian, episcop de Lugoj, P.S. Ioan Şişeştean, episcop de Maramureş şi P.S. Florentin Crihălmeanu, episcop auxiliar de Cluj-Gherla.
În cuvântul de deschidere al întrunirii, dl. ministru al culturii şi cultelor a subliniat disponibilitatea celor două biserici româneşti de a participa la această întâlnire ca o expresie a dorinţei de a soluţiona prin dialog neînţelegerile patrimoniale care mai există în unele localităţi din Transilvania. Deşi statul respectă autonomia cultelor religioase, inclusiv a celor două Biserici surori, totuşi, a afirmat dl. Răzvan Theodorescu, este necesar ca autorităţile să îşi exercite dreptul de mediator în aceste diferende, desigur nu în sensul de a stabili de partea cui este dreptatea, ci de a crea cadrul necesar rezolvării prin dialog şi bună înţelegere a acestor probleme şi de a sprijini concret încă din această vară printr-un program de construire a unor lăcaşuri de cult, cu precădere biserici de lemn, în acele localităţi unde nu există altă posibilitate.
Buna înţelegere dintre Bisericile prezente, ca şi între toate cultele religioase din România, este o realitate, care are mare importanţă în contextul eforturilor pe care le face România prin integrarea în structurile euroatlantice, a concluzionat dl. ministru.
Domnul secretar de stat pentru culte, Laurenţiu D. Tănase, a prezentat unele semnale inclusiv de peste hotare, care vorbesc, de asemenea, de necesitatea continuării dialogului dintre cele două Biserici în vederea găsirii unor soluţii amiabile în acele localităţi unde există dispute patrimoniale între comunităţile ortodoxă şi greco-catolică, pe care presa, inclusiv cea de peste hotare, uneori, le-a prezentat într-un mod exagerat.
Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi-au exprimat convingerea că numai pe calea dialogului şi a conlucrării se poate rezolva problema patrimonială, amintind că au fost destule cazuri în care, cu înţelegere şi tact au fost restituite biserici (cca. 150) în acele localităţi în care parohiile greco-catolice s-au refăcut. Acest proces continuă. De asemenea, s-a arătat, de partea ortodoxă că, construirea de noi biserici are un rol important în soluţionarea problemei. În acest context, a fost salutată intenţia Guvernului de a demara un plan de construire de noi biserici.
Ierarhii greco-catolici au salutat iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor de a organiza această întâlnire, pe care au apreciat-o drept un pas înainte în vederea soluţionării neînţelegerilor. Totodată, au apreciat că dialogul dintre cele două Biserici purtat în cadrul unei comisii mixte la nivel înalt, care s-a întrunit de şase ori începând cu anul 1998, să aibă „roade mai bogate”. Subliniem că ierarhia greco-catolică a reafirmat şi cu acest prilej că nu doreşte retrocedarea tuturor bisericilor pe care le-a avut înainte de 1948 Biserica Greco-Catolică, ci numai a acelor lăcaşuri de cult care le sunt absolut necesare, cum ar fi catedralele episcopale şi bisericile protopopeşti, sau o biserică în acele localităţi în care comunitatea greco-catolică nu are locaş de cult, deşi a avut înainte de 1948.
Ministrul culturii şi cultelor a solicitat Bisericilor prezente la întâlnire, în special celei greco-catolice, să furnizeze ministerului o situaţie cât mai exactă cuprinzând cazurile de localităţi în care parohiile nu au locaş de cult, inclusiv acele localităţi în care sunt lăcaşuri de cult nefolosite.