Trei zile de har, din toate punctele de vedere

07.05.2002, Bucureşti (Catholica) - „Pentru mine, aceste trei zile au fost `trei zile de har` din toate punctele de vedere, har din care încă mai trăim cu efectele acestui nou climat în raporturile dintre ortodocşi şi catolici.” Astfel caracteriza IPS Jean-Claude Perisset, Nunţiu Apostolic în România, vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România. Citatul provine dintr-un interviu publicat anul trecut de „Viaţa Creştină”, şi reluat de Catholica într-o ediţie specială, pentru a marca trei ani de la sosirea Sfântului Părinte în România.

În acest interviu, Nunţiul Apostolic compară vizita de acum trei ani „cu prima întâlnire a unui Papă cu un Patriarh ecumenic, între Papa Paul VI şi Athenagoras la Ierusalim, din 5 ianuarie 1964. Aspectul suplimentar al aceste vizite în România – cel mai important – este faptul că de data aceasta au fost implicate şi Comunităţile ambilor capi religioşi, cu marea participare a credincioşilor din ambele Confesiuni la Sfintele Liturghii din Piaţa Unirii şi din Parcul Izvor.”

Nunţiul Apostolic a jucat un rol esenţial atât în desfăşurarea vizitei cât mai ales în pregătirea ei. IPS Jean-Claude Perisset a fost numit Nunţiu în România în toamna anului 1998, cu doar o jumătate de an înainte de vizita Papei. Un prim rol al său, pus în vedere de Vatican chiar de la numire, a fost să medieze pentru ca Biserica Ortodoxă să accepte vizita Suveranului Pontif. Invitaţia din partea BOR către Sfântul Părinte avea să fie obţinută abia în 12 februarie.

În acelaşi interviu, referindu-se la venirea Papei în România, IPS Jean-Claude Perisset afirma: „a fost o decizie înţeleaptă, care a cerut un mare sacrificiu din partea catolicilor, mai ales din partea Episcopilor noştri, dar care s-a dovedit a fi soluţia cea mai potrivită pentru situaţia concretă. Exclamaţia care a concluzionat Liturghia Papei din parcul Izvor a fost ca o primă răsplată `unitate, unitate`, împreună cu marea participare a credincioşilor catolici, ortodocşi sau de alte religii, nu numai la liturghii, dar şi de-a lungul străzilor parcurse de procesiunea papală.”

„Apoi calitatea primirii Papei de către toţi, începând cu Preşedintele României, a dovedit că România are un popor primitor, care se lasă interpelat pentru a-şi îndeplini rolul propriu în contextul noii situaţii create în centrul şi estul Europei, după căderea regimurilor comuniste, un popor capabil să abandoneze şi anumite prejudecăţi, care se refereau la persoana Papei, în mod particular.”