Papa va celebra în 9 iulie prima Liturghie pentru ocrotirea Creației
03.07.2025, Vatican (Catholica) - Miercuri, 9 iulie 2025, Papa Leon al XIV-lea va prezida o Liturghie privată la Castel Gandolfo, în Borgo Laudato si’, și va folosi pentru prima dată noul formular de rugăciuni pentru Liturghia „pentru ocrotirea Creației”, prezentat joi, 3 iulie, în biroul de presă a Sfântului Scaun. La întâlnirea cu jurnaliștii au participat Cardinalul iezuit Michael Czerny, prefect al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, și Arhiepiscopul franciscan Vittorio Francesco Viola, secretar al Dicasterului pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor. Formularul, inițiat încă din timpul pontificatului Papei Francisc, grație și colaborării între dicasterii, se va adăuga la Missae „pro variis necessitatibus vel ad diversa” din Misalul Roman, care conține deja 49 de liturghii și rugăciuni pentru diferite necesități și ocazii: 20 se referă la Biserică, 17 la necesități civile și 12 la diverse circumstanțe.
Noile texte, a explicat Cardinalul Czerny, se încadrează în contextul a două aniversări importante: cea privind „mesajul revoluționar pentru Ziua Mondială pentru Pace” semnat de Sfântul Ioan Paul al II-lea în urmă cu 35 de ani, în 1990, și intitulat „Pace cu Dumnezeu Creatorul, pace cu toată creația”; și a zecea aniversare a Enciclicii Laudato si’ despre grija pentru casa comună, semnată de Papa Francisc în 2015 și care face referire la o „ecologie integrală” și nu „superficială sau aparentă”. Trebuie subliniat, a adăugat însă Cardinalul, că „creația nu este o temă care se adaugă, ci este mereu prezentă în liturgia catolică”, pentru că „Euharistia unește cerul și pământul, îmbrățișează și pătrunde întreaga creație. Și când este celebrată, întregul cosmos îi mulțumește lui Dumnezeu”.
Noul formular, prin urmare, dorește să fie „un sprijin liturgic, spiritual și comunitar pentru grija pe care trebuie să o acordăm cu toții naturii, casa noastră comună”. Este vorba, a reiterat Cardinalul Czerny, de „un mare act de credință, speranță și caritate”, de invitația la „a răspunde cu grijă și iubire, într-un sentiment tot mai mare de uimire, respect și responsabilitate”. Noi toți, a concluzionat Cardinalul, suntem „chemați să fim administratori fideli ai ceea ce Dumnezeu ne-a încredințat, în alegerile noastre cotidiene și în politicile publice, precum și în rugăciune, în cult și în modul în care trăim în lume”.
Arhiepiscopul Viola, în intervenția sa, a reamintit și el că „liturgia celebrează în fiecare moment al anului liturgic misterul creației”, de exemplu, în Vigilia pascală, în celebrarea Sacramentelor individuale, cum ar fi Botezul, în Liturgia Orelor, iar duminica este celebrarea „noii creații”. Toate acestea, a explicat secretarul Dicasterului pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, „favorizează creșterea conștientizării importanței ocrotirii creației, al cărei sens profund este revelat în misterul pascal pe care celebrarea îl face prezent”. Pentru că astăzi, „datorită și magisteriului Papei Francisc, suntem mai conștienți că ne aflăm într-o situație de criză gravă” ecologică și de mediu.
În intervenția Arhiepiscopului Viola, a fost clară referirea la responsabilitate: „Noi nu suntem Dumnezeu. Pământul ne precedă și ne-a fost dat. Astăzi trebuie să respingem cu tărie ideea că din faptul că am fost creați după chipul lui Dumnezeu și din mandatul de a supune pământul se poate deduce o dominație absolută asupra celorlalte creaturi”. A păzi, de fapt, „înseamnă a proteja, a îngriji, a păstra, a conserva, a veghea. Aceasta implică o relație de reciprocitate responsabilă între om și natură. Fiecare comunitate poate lua din bunătatea pământului ceea ce are nevoie pentru propria supraviețuire, dar are și datoria de a-l proteja și de a garanta continuitatea fertilității sale pentru generațiile viitoare”.
În decretul Dicasterului pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, aprobat de Papa Leon al XIV-lea și datat 8 iunie, solemnitatea Rusaliilor, se subliniază că „misterul creației”, „semn al bunătății” Domnului, „ca un tezaur prețios, trebuie iubit, păzit și, în același timp, dezvoltat și transmis din generație în generație”. În schimb, „în acest timp este evident că lucrarea creației este grav amenințată din cauza utilizării iresponsabile și a abuzării de bunurile pe care Dumnezeu le-a încredințat îngrijirii noastre”. Se dau apoi câteva indicații: de exemplu, pentru rugăciunea colectei, va fi invocat Domnul „ca să păzim cu iubire lucrarea mâinilor Tale”; iar după Împărtășanie rugăciunea va fi ca „în așteptarea cerurilor noi și a pământului nou, să învățăm să trăim în armonie cu toate creaturile”.
În ce privește lecturile biblice ale celebrării, din Vechiul Testament se sugerează pasajul din Cartea Înțelepciunii (13,1-9), în care oamenii care nu îl recunosc pe Dumnezeu în lucrările Sale sunt considerați „deșerți”; pentru Psalm se recomandă numărul 19, „Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu”, și numărul 104, „Să se bucure Domnul de lucrările Sale!”; în timp ce din Noul Testament se indică un pasaj din Scrisoarea către Coloseni (1,15-20), în care se spune că Isus Cristos „este icoana Dumnezeului nevăzut, Primul Născut din toată creația, pentru că prin El au fost create toate în ceruri și pe pământ: cele văzute și cele nevăzute”. Pasajele evanghelice sunt de la Matei: în primul (6,24-34), Isus invită să privim păsările cerului, care „nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrănește”; al doilea (8,23-27) este cel în care Fiul lui Dumnezeu „a certat vânturile și marea și s-a făcut liniște deplină”.
