Patriarhul Aleksii al II-lea, un rus puternic

16.05.2002, Cluj-Napoca (Adevărul de Cluj) - Cea mai mare instituţie religioasă a Rusiei, Biserica Ortodoxă Rusă (BOR), configurată într-un mod special de fosta URSS, foloseşte astăzi relaţiile cu statul pentru a obţine privilegii îndoielnice, care îi permit să îşi păstreze un monopol relativ şi confortabil. Preşedintele rus, Vladimir Putin, deşi nu este de acord cu această situaţie, face prea puţin pentru a o schimba. Iată că titlurile de pe primele pagini ale presei ruse nu vizează de data aceasta sectoarele industriale necompetitive şi nici fiefurile birocratice, ci chiar BOR şi pe şeful ei suprem, Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Aleksii al II-lea.

Conform Constituţiei ruse, Biserica şi statul sînt separate, dar în realitate nu este deloc aşa. Legea care reglementează religia favorizează Biserica Ortodoxă în detrimentul altor confesiuni religioase. Cel mai recent scandal priveşte Biserica Catolică, considerată de unii lideri ai clerului rus ortodox cu nimic mai bună decît Islamul extremist. Diocezele romano-catolice din provinciile ruseşti au fost victimele unei hărţuiri birocratice fără precedent, refuzîndu-li-se, de pildă, permisul de a construi biserici. Episcopii catolici se plîng de iniţierea unei „campanii organizate” la adresa Bisericii lor. În cursul celui mai recent incident, din data de 22 aprilie, o patrulă de poliţie din Moscova a aruncat paşaportul unui preot polonez aflat în vizită, atunci cînd au aflat că este catolic.

Toate aceste tensiuni au loc într-un moment în care relaţiile dintre Patriarhia rusă şi Cetatea Vaticanului sînt complet paralizate. Îngrijorarea Patriarhiei ruse în privinţa „concurenţei” interconfensionale este de înţeles. Biserica dispune de foarte mulţi bani, proveniţi atît din anumite tranzacţii comerciale, cît şi din donaţiile enoriaşilor. Cu aceste fonduri, BOR şi-a permis să construiască numeroase lăcăşe, dar nu este aşa uşor să le şi umple…cu enoriaşi. Un sondaj de opinie arată că cca 60 la sută dintre cetăţenii ruşi sprijină BOR, dar doar 6 la sută dintre aceştia sînt credincioşi practicanţi sau care participă cel puţin o dată pe lună la slujbe religioase. Principalul motiv pentru o asemenea situaţie sînt cei peste 70 de ani de persecuţie pe care statul ateist sovietic i-a impus. Majorităţii cetăţenilor ruşi nu prea le pasă de religie. În plus, pregătirea preoţilor lasă adesea mult de dorit: unii sînt într-adevăr înzestraţi cu har, însă unii sînt indolenţi şi corupţi; mulţi dintre înalţii prelaţi sînt foşti colaboratori cu serviciile secrete (KGB). Spre deosebire de aceştia, misionarii străini sînt bine pregătiţi şi foarte activi. Mesajul lor este de cele mai multe ori viu, reuşind să ajungă la sufletele oamenilor, un posibil motiv pentru care parohiile lor sînt mai populate de enoriaşi. Misionarii se implică mai mult şi mai eficient decît preoţii ortodocşi în sectorul social. În ultimii zece ani, sondajele de opinie arată că BOR a pierdut mult teren în faţa cetăţenilor ruşi, în timp ce celelalte confesiuni, în special cea catolică, se bucură de o tot mai mare atenţie. Patriarhia rusă vede în aceste tendinţe un comportament neprietenos din partea Bisericii-surori, din moment ce încearcă să speculeze slăbiciunile existente în sînul BOR.

Explicaţia acestei atitudini ţine de politica pe care a adoptat-o în general: în mod evident, Patriarhul Aleksii al II-lea nu doreşte să vexeze în vreun fel puternica aripă obscurantistă a Bisericii pe care o conduce (de pildă, condamnînd declaraţiile antisemite sau iniţiind un dialog, oricît de firav, cu alte confesiuni religioase). ªtim doar că, pînă acum, s-a opus sistematic unei vizite a Papei Ioan Paul al II-lea în Rusia. Există indicii că preşedintele Vladimir Putin, un credincios practicant, este conştient şi sătul de neregulile existente în sînul BOR. Cînd face referiri la religie, preamăreşte credinţa şi tradiţia ortodoxă fără a face nici o remarcă la adresa ierarhiei BOR, iar relaţiile Kremlinului cu Cetatea Vaticanului sînt amiabile. De altfel, Vladimir Putin a declarat că îl va primi cu onorurile cuvenite pe Suveranul Pontif dacă Patriarhul Aleksii al II-lea este de acord cu vizita Papei. Unii cred că pînă la urmă, Vladimir Putin va lua o poziţie fermă şi se va pronunţa în mod clar în favoarea unui tratament echitabil faţă de catolici şi este posibil să îl „încurajeze” pe Patriarh să se gîndească la pensionare. Problematic este însă faptul că mulţi dintre cei aflaţi în poziţii importante în Rusia gîndesc diferit. Xenofobia, lipsa de respect faţă de lege, disponibilitatea de a lua decizii favorabile unora sînt sentimente şi practici bine înrădăcinate în sistemul birocratic rusesc. În privinţa garantării şi respectării libertăţii religioase a fiecărui cetăţean, cel mai puternic şi eficient lobby nu poate fi început de altcineva decît de însuşi şeful celei mai mari Biserici a ţării.
(traducere după „The Economist”)