Colegiul Pio Romeno – casa românilor la Roma

05.09.2002, Roma (Catholica) - În Roma greco-catolicii au o casă dragă lor: Colegiul Pio Romeno. Pr. Mihai Frăţilă, Vice-Rectorul acestui Colegiu, a dat un interviu pentru Catholica.

– Părinte Vice-Rector, vă rugăm pentru început să vă prezentaţi cititorilor noştri.
– Sunt preot de şase ani şi am început studiile teologice la Blaj, în 1991. Între 1991 şi 1996 am studiat la Roma, apoi între 1996 şi 1998 am susţinut masteratul la Paris, activând în paralel în cadrul Misiunii Greco-Catolice din Paris, condusă atunci de Mons. Gheorghe Surdu, trecut între timp la Domnul. Din 1998 am revenit la Colegiul Pio Romeno, însărcinat fiind cu asistenţa spirituală a studenţilor. În fine, din 1999 am fost numit Vice-Rector al aceleiaşi instituţii.

– Care este scopul Colegiului Pio Romeno?
– Pentru aceasta trebuie să privim spre începuturile lui. Colegiul a apărut ca o necesitate pentru români de a avea o casă la Roma, unde să se poată pregăti o parte din viitori apostoli ai României. La cererea episcopatului greco-catolic, şi prin bunăvoinţa Papei Pius al XI-lea, după primul război mondial, pe colina Gianicolo a luat fiinţă Colegiul român. Din păcate războiul şi suprimarea Bisericii Române Unite nu au permis o existenţă prea lungă a noii instituţii, care în 1950 a fost desfiinţată. În perioada regimului comunist, clădirea a fost preluată de Colegiul San Giovanni Damasceno, pentru preoţii care proveneau din Bisericile Răsăritului. După 1990, Colegiul a fost preluat treptat de noi, redevenind casa românilor uniţi cu Roma, Cardinalul Todea fiind sufletul acţiunii care a readus această prestigioasă casă în posesia noastră.

Colegiul îşi continuă misiunea de a fi o casă pentru tinerii greco-catolici români care doresc să studieze în puternicul centru de spiritualitate şi intelectualitate care este Roma. Trebuie menţionat faptul că Colegiul funcţionează într-un regim similar unui internat. Colegiul Pio Romeno nu oferă cursuri, ci doar cazare studenţilor care participă la cursuri ale Universităţilor Gregoriana, Urbaniana, Sant`Anselmo, Lateran sau altele. Pe lângă faptul că aici au profesori de excepţie, teologi de renume, cred că este benefică pentru alumnii noştri contactul cu universalitatea Bisericii Catolice.

Colegiul urmează, bineînţeles, ritmul liturgic în conformitate cu disciplina noastră din patrie. Avem o bibliotecă de peste 12.000 de volume care propune studenţilor noştri pe lângă vechiul fond interbelic de carte românească şi străină o bună parte din publicaţiile recente din ţară precum şi principalele opere de teologie, filosofie, istorie ale autorilor occidentali. Biserica Colegiului de inspiraţie bizantină, realizată în anii `30 de arhitectul Momo, adaposteşte o importantă colecţie de icoane contemporane.

– Ce ne puteţi spune despre experienţa contactului cu catolici de alte rituri?
– Întâlnirea se face în primul rând în Universităţi, unde se întâlnesc tineri catolici din toate ţările lumii şi aparţinând tuturor tradiţiilor Bisericii Catolice. Se leagă astfel prietenii între catolicii de rit bizantin şi cei de rit malabarez, între români şi africani, americani sau asiatici, ş.a.m.d. Apoi există posibilitatea participării la diferitele servicii liturgice organizate în cadrul celorlalte Colegii. Să nu uităm şi experienţa pastorală pe care studenţii o câştigă prin mersul în parohii, unde îi ajută pe parohi la anumite servicii, la catehizarea credincioşilor, la organizarea întâlnirilor de tineret.

– Aveţi un cor excepţional, pe care avem ocazia să îl auzim duminică de duminică la Liturghia în limba română de la Radio Vatican.
– Avem într-adevăr un cor, care poartă numele de „Buna Vestire”, alcătuit de fapt din două mini-coruri, care cântă prin alternanţă la Liturghia de la Radio Vatican, şi împreună la evenimentele mai importante. Cei doi dirijori sunt Radu Mureşan şi Irineu Fărcaş. Dintre evenimentele la care a participat corul nostru aş aminti două din timpul Marelui Jubileu al Anului 2000: Liturghia cu Papa din luna mai, de la Jubileul Românilor, şi rugăciunea Acatistului din luna decembrie. În fine, anul trecut, în luna decembrie, a avut loc înmânarea bradului de Crăciun, cadou din partea României pentru Vatican, moment la care din nou corul Colegiului nostru a susţinut un concert.

– În încheiere ne-aţi putea da numele unor personalităţi care au fost alumni ai Colegiului Pio Romeno?
– Desigur. Voi începe prin a-l aminti pe PS Florentin Crihălmeanu, intronizat nu demult ca Episcop de Cluj-Gherla, care după 1990 şi-a aprofundat studiile la Roma. Înainte de desfiinţarea Colegiului, au studiat aici PS Iuliu Hirţea, PS Ioan Dragomir şi PS Louis Puşcaş, sau preoţi precum Octavian Bârlea, Gheorghe Cosma, Alexandru Raţiu, Ovidiu Bejan, Silvestru Augustin Prunduş, Alexandru Mircea, Pamfil Carnaţiu.