Consiliul Mondial al Bisericilor luptă pe două fronturi

17.09.2002, Geneva (ZENIT) - Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC) nu o duce prea bine. La ultima întâlnire, care s-a încheiat la 3 septembrie, Comitetul Central al WCC a căutat să pună capăt la două crize: una privind finanţele şi una privind rolul membrilor Bisericilor Ortodoxe.

WCC, fondat în 1948, cuprinde mai multe culte, acum în număr de 342, din aproape toate tradiţiile creştine. Biserica Catolică nu este membru, dar menţine relaţii de dialog şi cooperare cu acest organism internaţional. Raportul economic al WCC a dezvăluit un deficit de aproape 4 milioane de euro pentru anul 2001, datorită lipsei de sprijin financiar din partea a mai mult de jumătate dintre membri.

La început, WCC a sugerat ca membrii să contribuie după posibilităţi, fără să fixeze vreo sumă. Aceasta a permis ca numeroase culte din lumea a treia să devină membre. Încă de la început, 96% din bugetul WCC a fost acoperit de 13 culte protestante din Europa de Nord. Cum aceste culte au început să aibă venituri mai mici, şi contribuţiile au fost la fel pentru WCC.

Criza financiară are repercursiuni asupra activităţilor din WCC. Dacă în 1990 erau 359 de angajaţi, acum sunt doar 183 – şi la anul vor fi doar 162, punând astfel în pericol proiectele în desfăşurare. Cei 158 de membri ai Comitetului Central afirmă că „s-au acceptat propunerile pentru un plan de reducere a bugetului pentru 2003”, şi au făcut apel la culte să fie conştiente „de gravitatea situaţiei”.

Criza financiară este simptomul unor probleme mult mai profunde. Pe de o parte, multe culte protestante tind acum spre fundamentalism. Pe de altă parte, Bisericile Ortodoxe, evocând diferenţele teologice şi eclesiologice faţă de cultele protestante, au ameninţat că părăsesc WCC dacă nu se înregistrează schimbări.

În acest sens, un important pas a fost făcut la 2 septembrie, când Comitetul Central a anunţat înnoirea „structurii, stilului şi ethosului” WCC, în răspuns la cererile ortodocşilor. Înnoirile afectează serviciile de cult ecumenice precum şi procesul de luare al deciziilor în WCC. Raportul de 35 de pagini al Comitetului recomandă ca WCC să ia deciziile prin consens şi nu prin votul tradiţional, în care majoritatea decide.

Delegaţii ortodocşi s-au plâns de faptul că puterea lor de vot a scăzut dramatic de-a lungul anilor, odată cu adăugarea a tot mai multe mici culte protestante. Numărul de Biserici Ortodoxe membre a rămas constant – 21. Comitetul a cerut WCC să renunţe la termenul de „serviciu de cult ecumenic” atunci când membrii se reunesc pentru a se ruga. Termenul implică toate serviciile religioase, iar aceasta poate ridica anumite probleme pentru unele culte. Se recomandă în schimb ca WCC să vorbească despre „rugăciuni în comun”.

Schimbările propune pentru viitorul WCC au atras reacţii puternice. Episcopul Margot Kassmann al Bisericii Evanghelice din Germania şi-a exprimat regretul că propunerile privind rugăciunea comună vor împărţi cultul în experienţe „confesionale” şi „interconfesionale”. Dar Episcopul Christoph Klein al Bisericii Evanghelice a Confesiunii Augsburg din România spune că experienţa sa în Comitet a fost „un proces de învăţare” unde a înţeles şi apreciat sensibilităţile ortodocşilor privind ceremoniile de cult ecumenice. „Nu este neapărat un pas înapoi din teamă”, a spus el. „[Decizia] vine din dialogul iubirii, trecând spre dialogul în adevăr şi autenticitate.”

Pr. Leonid Kishkovsky din Biserica Ortodoxă din America, la rândul său, şi-a declinat participarea la serviciile de cult ecumenice, pentru că altfel s-ar da impresia că ortodocşii şi protestanţii ar fi deja uniţi. Propunerile au fost înaintate Comitetului Permanent pentru Consens şi Colaborare, pentru aprofundare.