Cardinalul Ratzinger prezintă catehismul ca un manual pentru fericire
08.10.2002, Vatican (ZENIT) - Catehismul Bisericii Catolice este un ghid pentru descoperirea adevăratei fericiri, a declarat Cardinalul Joseph Ratzinger la deschiderea conferinţei care aniversează 10 ani de la publicarea acestuia.
Prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a deschis Simpozionul Internaţional, eveniment care i-a reunit pe cei mai mari teologic în Sala Sinodului. Conferinţa, care se va încheia vineri, este organizată de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei şi de Congregaţia pentru Cler. Catehismul, publicat de Papa Ioan Paul al II-lea la 11 octombrie 1992, a fost editat de o echipă coordonată de Cardinalul Ratzinger. Unul din cele mai importante documente din întregul său pontifical, acesta reprezintă un compendium al credinţei catolice, publicat într-un limbaj modern.
„Nu este o carte de teologie”, a spus Cardinalul Ratzinger. Vorbind pe tema „Importanţa doctrinală actuală a Catehismului Bisericii Catolice la 10 ani de la publicare”, Cardinalul a amintit ascultătorilor faptul că „impulsul primar al omului, pe care nimeni nu îl poate nega, şi la care nimeni nu i se poate opune, este dorinţa de fericire, pentru o viaţă trăită deplin”. Explicând partea a treia a Catehismului, dedicată moralei creştine, Cardinalul afirmă că aceasta „reprezintă doctrina pentru o viaţă trăită deplin, o ilustrare – să spunem aşa – a regulilor pentru a atinge fericirea”.
„Cartea leagă această tendinţă înnăscută în om de Fericirile lui Isus, care eliberează conceptul de fericire de toate banalităţile, oferindu-i profunzimea reală şi, în acest fel, permite omului să vadă legătura dintre binele absolut, dintre binele în persoană – adică Dumnezeu – şi fericire.” El a mai adăugat: „Teologia morală creştină nu este o simplă etică a legii; trece de asemenea dincolo de domeniul eticii valorilor. Este o etică a dialogului, deoarece acţiunile morale rezultă din această întâlnire cu Dumnezeu. De aceea, nici o acţiune a omului nu este doar a sa, autocrată şi autonomă, o realizare pur umană, ci este şi un răspuns la darul iubirii” lui Dumnezeu, a explicat Cardinalul Ratzinger.
Scrierea secţiunii Catehismului dedicată moralei creştine a fost cea mai complicată, a spus Cardinalul, nu doar datorită „problemelor dificile din domeniul eticii politicului, eticii sociale, bioeticii, aflate într-un proces continuu de evoluţie”, ci de asemenea şi datorită faptului că „dezbaterile pe tema căsătoriei şi familiei, a eticii sexualităţii [sunt] în dezvoltare”.
„Cel care caută în Catehism un nou sistem teologic sau o nouă ipoteză surprinzătoare, va fi dezamăgit”, a mai spus el. „Nu a stat aceasta în atenţia Catehismului. […] Apelând la Sfânta Scriptură şi la bogata Tradiţie în multiplele ei forme, şi inspirat de Conciliul Vatican II, [Catehismul] oferă o viziune organică asupra totalităţii credinţei catolice, care este frumoasă tocmai în totalitatea ei, o frumuseţe care izvorăşte din splendoarea adevărului.”
„Importanţa actuală a Catehismului este importanţa adevărului exprimat”, a subliniat Cardinalul. „Această importanţă va rămâne în ciuda criticilor pe care le-ar putea primi.” Cardinalul Darío Castrillón Hoyos, Prefectul Congregaţiei pentru Cler, a deschis Congresul cu un scurt salut. Sesiunile simpozionului pot fi urmărite în direct până vineri, cu imagini şi sonor, de pe situl Congregaţiei pentru Cler, www.clerus.org).
