Nici o schimbare per ansamblu
10.10.2002, Cluj-Napoca (Catholica) - Situaţia este cam aceeaşi, afirmă ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA, publicat lunea aceasta, şi care analizează situaţia libertăţii religioase în România. Pentru Biserica Greco-Catolică este desigur un fapt trist, pe care îl trăieşte.
Încă din primele pragrafe ale raportului se notează faptul că „Biserica Ortodoxă a arătat o anumită ostilitate faţă de Bisericile ne-ortodoxe şi [… ] Ea continuă să se opună retrocedării bisericilor greco-catolice primite de la stat după desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice de către comunişti în 1948”. În capitolul II, „Starea libertăţii religioase”, raportul aminteşte apelul Papei Ioan Paul al II-lea din iunie 2002, adresat prin ambasadorul României la Vatican, în care s-a cerut retrocedarea bunurilor aparţinând Bisericii Catolice din România, care include şi Biserica Greco-Catolică. Ca urmare a interpretării diferite date de autorităţi, se scrie în raport, Mitropolitul greco-catolic a trimis o scrisoare preşedintelui României în care, printre altele, a cerut o lege pentru restituirea bisericilor.
Raportul Departamentului de Stat prezintă apoi situaţia tristă în care se află Biserica Greco-Catolică: serviciile liturgice se desfăşoară în locuri improprii, adică altceva decât biserici, în aproape 300 de cazuri. Este amintit exemplul dat de Mitropolitul ortodox Nicolae Corneanu, care a returnat Catedrala şi numeroase biserici. „Însă, datorită acestor gesturi”, se scrie în raport, „Sfântul Sinod l-a marginalizat pe Mitropolitul Corneanu, iar clerul său îl critică”. Rămânând în aceeaşi zonă geografică, în secţiunea a III-a, printre cazurile exemplificate este amintit şi cel din Racoviţa, unde preotul paroh s-a opus deciziei Mitropolitul Corneanu de restituire către greco-catolici a bisericii din localitate, ceea ce a dus la o stare tensionată între cele două culte.
Este prezentată apoi în raport istoria dialogului oficial dintre cele două Biserici privind problemele patrimoniale. Se aminteşte în raport faptul că tribunalele civile refuză să judece cazurile greco-catolice făcând referire la legea care impune rezolvarea în comisia mixtă. „Din lista iniţială de 2600 proprietăţi confiscate, Biserica Greco-Catolică a redus pretenţiile la mai puţin de 300 de biserici. Doar şase au fost însă restituite ca urmare a întrunirilor comisiei mixte. […] În ciuda dorinţei afirmate de dialog, Biserica Ortodoxă a dărâmat biserici greco-catolice sub diferite pretexte. De exemplu, biserici greco-catolice (unele din ele monumente istorice) au fost dărâmate în Vadu Izei (Maramureş), Băişoara (Cluj), Smig (Sibiu), Tritenii de Jos (Cluj) şi Craiova (Dolj). Alte biserici ameninţate cu demolarea sunt în Ungheni (Mureş) şi Urca (Cluj).”
Tot în secţiunea II este amintită scrisoarea pe care Patriarhul Teoctist a trimis-o Ministerului Justiţiei, care la rândul său a trimis-o tuturor curţilor de apel, prin care capul Bisericii Ortodoxe descria hotărârile curţilor ca „ilegale” şi „abuzive”, deoarece rezolvarea trebuie să fie dată de fapt de comisia mixtă ortodoxo – greco-catolică.
Secţiunea a III-a exemplifică numeroase cazuri de nerespectare a libertăţii religioase. În mai multe localităţi ortodocşii se opun punerii în aplicare a deciziilor curţilor de apel de slujire alternativă sau de retrocedare a bisericilor. Un alt exemplu: „La jumătatea lunii martie 2002, în Ocna Mureş (Alba), preotul ortodox alături de un grup de credincioşi au ocupat cu forţa, noaptea, cu ajutorul poliţiei, o biserică restituită de tribunal Bisericii Greco-Catolice.” Sunt amintite apoi alte cazuri, de tensiuni care au existat sau mai există în Pruniş, Mihalţ, Decea, Chinteni, Rodna, Sângeorzul Nou, Bicsad, Dumbrăveni.
