Cultura populară din Moldova în inima Romei

04.04.2003, Vatican (Catholica) - În ziua de 4 aprilie 2003, de la ora 17, a avut loc lansarea la Roma a primelor două volume, din seria de trei, ale lucrării „Catolicii din Moldova. Universul culturii populare”, avându-l ca autor pe prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Lansarea de carte a fost organizată de către Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun şi Radio Vatican – Programul român, şi a fost găzduită de Radio Vatican.

La acest eveniment, pe lângă autorul cărţii, au fost prezenţi: Eminenţa Sa Card. Luigi Poggi – arhivist şi bibliotecar al Bisericii Catolice; Preasfinţitul Petru Gherghel – Episcopul Diecezei romano-catolice de Iaşi; domnul Mihail Dobre – ambasadorul României la Vatican; Mons. Anton Despinescu – de la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sf. Iosif” din Iaşi; şi Mons. Anton Lucaci – directorul programului român al Radio Vatican, care a fost şi moderatorul discuţiilor legate de importantul eveniment.

În deschidere, Cardinalul Luigi Poggi a amintit că în urmă cu 30 de ani a fost trimis în România din partea Sfântului Scaun pentru a instaura un dialog cu Ministerul Cultelor, prezenţa sa repetându-se până în 1984, perioadă în care a avut deosebita plăcere să cunoască realitatea şi cultura poporului român. Mons. Anton Lucaci a amintit cuvintele Sfântului Părinte adresate episcopilor români prezenţi la Roma în vizita „ad limina”, prin care Sanctitatea Sa a ţinut să amintească poporului român că are de oferit o bogată moştenire spirituală, culturală şi istorică în beneficiul întregii Europe.

În intervenţia sa, domnul Mihail Dobre a marcat specificitatea operei prof. Ion H. Ciubotaru în trei puncte: studiul prezintă istoria uneia dintre cele mai vechi comunităţi confesionale de pe teritoriul României; din lucrare reiese clar faptul că cultura populară a catolicilor din Moldova reflectă întreaga cultură a poporului român; studiul oglindeşte conveţuirea dintre catolici şi ortodocşi într-un climat de „laborator la credinţei”, după expresia Sfântului Părinte.

PS Petru Gherghel a mărturisit că l-a interesat mereu istoria strămoşilor catolicilor din Moldova, şi tocmai de aceea s-a angajat să contribuie la clarificarea istoriei prezenţei catolicilor pe pământul Moldovei, mai ales că această problemă a devenit un ambient de speculaţii. În dorinţa de a ajunge la un adevăr nu impus din exterior ci descoperit din interior, Episcopia de Iaşi a făcut un apel către centrele universitare din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Prof. Ion H. Ciubotaru a răspuns la acest apel, şi efortul său s-a concretizat într-o operă monumentală, un „tezaur de valori pus la dispoziţia istoriei”.

În final a luat cuvântul prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, care a apreciat munca celor care înaintea lui s-au ocupat de aceeaşi problemă, şi a ţinut să facă trei precizări: mai întâi că se ocupă de peste 40 de ani de studiul culturii populare din Moldova, apoi că fiind un creştin ortodox nu poate fi acuzat că este părtinitor şi, în al treilea rand, că etica profesională nu i-ar fi permis să facă nici o afirmaţie care să nu fi avut o bază ştiinţifică.

Prof. Ion H. Ciubotaru a trecut apoi la prezentarea celor două volume. Primul volum este consacrat arhitecturii tradiţionale, ţesăturilor de interior şi portului popular de sărbătoare. Toate aceste componente ale etnografiei şi artei populare atestă originea românească a catolicilor din Moldova. Documentele publicate provin din aproape toate satele Diecezei de Iaşi, ceea ce înseamnă că stau mărturie atât pentru larga lor râspăndire, cât şi pentru unitatea ce le caracterizează.

Al doilea volum este consacrat obiceiurilor tradiţionale. Pentru o cât mai justă evaluare a datinilor şi obiceiurilor descoperite pe teren, acestea au fost raportate în permanenţă la o amplă bibliografie ce analizează practici similare de pe întreg cuprinsul ţării. Al treilea volum, care urmează să apară, va fi dedicat problemelor legate de folclor. Autorul a încheiat intervenţia sa cu o concluzie foarte clară: „populaţia romano-catolică a fost şi a rămas mereu română”.