Este nevoie de o nouă traducere a textelor Conciliului Vatican II
12.10.2005, Roma (Catholica) - Actualele traduceri ale documentelor Conciliului Vatican II sunt „inexacte”, afirmă Arhiepiscopul William Levada, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei. Pentru rezolvarea acestei probleme, Arhiepiscopul speră ca „pentru a 50-a aniversare a Conciliului – pentru zece ani – să fie făcută o traducere oficială atentă a Conciliului în principalele limbi”. Până în prezent, nici o traducere a documentelor Conciliului Vatican II nu a fost prezentată ca oficială.
Arhiepiscopul Levada a vorbit luni, 10 octombrie 2005, la deschiderea anului academic la Ateneumul Sf. Anselm, despre Constituţia dogmatică despre Revelaţia Divină „Dei Verbum”, a Conciliului Vatican II. În discursul său, Arhiepiscopul Levada a explicat că au fost făcute traduceri ambigue ale textelor Conciliului, în particular ale „Dei Verbum”, sugerând necesitatea unei revizuiri totale a textelor pentru corectarea diferitelor interpretări şi traduceri, care, consideră el, nu reflectă sensul autentic a ceea ce au dorit să transmită părinţii conciliari.
Prefectul a arătat că „Dei Verbum” prezintă „relaţia strânsă dintre Revelaţie, Cuvântul lui Dumnezeu, Scriptură, Tradiţie şi Magisteriu”, şi a clarificat că „Magisteriul nu este deasupra Cuvântului lui Dumnezeu, ci îl slujeşte cu fidelitate”. Prefectul, în vârstă de 69 de ani, care a fost Arhiepiscop de San Francisco, California, înainte de a-şi lua în primire această funcţie în Roma în luna august a acestui an, şi-a conceput discursul urmând o prezentare făcută la „Dei Verbum” după promulgarea sa de către profesorul de atunci Joseph Ratzinger (acum Papa Benedict al XVI-lea).
Arhiepiscopul Levada a spus: „Joseph Ratzinger a identificat […] trei teme care au intrat împreună în discuţie: aplicarea metodei istorico-critice la interpretarea Scripturii; apariţia aşa-numitei mişcări biblice; şi relaţia dintre Scriptură şi Tradiţie”. Legat de interpretarea istorico-critică a Bibliei, Arhiepiscopul Levada a spus: „Nu se poate nega faptul că `Dei Verbum` a contribuit la o anumită pace în lumea exegezei catolice datorită importanţei genurilor literare în interpretarea Scripturii.” Arhiepiscopul a arătat că mişcarea biblică, liturgică şi ecumenică a făcut Scriptura „mai bine cunoscută şi folosită în viaţa Conciliului”.
El a lăudat încercările de a se face o lectură „spirituală” şi nu doar critică sau literală a Bibliei şi a menţionat, legat de aceasta, indicaţiile Catehismului Bisericii Catolice. Cu privire la Tradiţie şi Scriptură, prefectul a spus că amândouă sunt în „simbioză” şi a respins orice „dihotomie”. Succesorul Cardinalului Ratzinger la conducerea Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a adăugat: „Nu putem să fim decât uimiţi în faţa Revelaţiei şi a iubirii lui Dumnezeu care se arată în diferite moduri”.
