Sfinţi români canonizaţi de Sfântul Sinod
18.11.2005, Cluj (Catholica) - Sfântul Sinod a încheiat, în şedinţa din această toamnă, procesul de canonizare a sfinţilor Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti şi a Sfântului cuvios Gheorghe de la Cernica. Motivele trecerii în rândul sfinţilor a ierarhului muntean au fost viaţa curată şi sfântă a mitropolitului, apărarea credinţei prin cuvânt şi scris, slujirea lui Hristos, preamărirea lui Dumnezeu prin fapte, cuvinte şi traduceri din Sfinţii Părinţi, săvârşirea de fapte de milostenie, apărarea celor nedreptăţiţi şi sprijinitor al orfanilor, cinstirea de către credincioşi a sfântului şi a moaştelor sale. Pentru toate aceste motive, Sfântul Sinod a aprobat trecerea lui în rândul sfinţilor cu cinstire generală la 22 septembrie. Tot acum au fost prezente şi textele slujbelor sfântului: Acatistul, Vecernia, Utrenia, Troparul, Condacul şi Sinaxarul.
Ierarhul muntean a fost un spirit luminat, un reprezentant al şcolii isihaste a Sfântului Paisie Velicicovschi de la Neamţ, păstorind Mitropolia Ungrovlahiei între anii 1823-1834. S-a dedicat slujirii cărţilor, traducând şi tipărind în egală măsură la Neamţ şi la Bucureşti cărţi de spiritualitate şi scrieri ale Sfinţilor Părinţi. De la el avem şi o viaţă a părintelui Paisie, promotorul isihasmului românesc. A fost şi un bun mitropolit, îngrijindu-se de restaurarea Bisericii de după domniile fanariote, a restaurat reşedinţa mitropolitană, iar la sfârşitul anilor de păstorire a suferit exilul la Chişinău. Alături de Sfântul Ierarh Grigorie, Sfântul Sinod a mai aprobat şi canonizarea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica, sărbătorit la 3 decembrie. Ucenic al Sfântului Paisie, ardelean de neam, din Săliştea Sibiului şi monah călător între Constantinopol şi Athos stareţul Gheorghe a avut vocaţia purtătorului „durerii naşterii” de comunităţi creştine, restaurând din ruină vechea vatră monahală a Cernicăi. Stareţul Gheorghe a fost un model de sfinţenie şi pentru Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, care va continua virtutea şi vocaţia acestuia de ctitor de obşte monahală.
Sfântul Sinod va emite Tomosul de Canonizare pentru fiecare dintre cei doi sfinţi şi va aproba icoanele, care îi vor zugrăvi şi care astfel îi aşează definitiv în conştiinţa liturgică a Bisericii. Slujba proclamării solemne a canonizării celor doi sfinţi va fi organizată de către Arhiepiscopia Bucureştilor. (material furnizat de biroul de presă al Arhiepiscopiei ortodoxe a Clujului)
