Biserica Greco-Catolică devine Arhiepiscopie Majoră

27.04.2006, Arad (Catholica) - Sub acest titlu apărut astăzi un interviu în „Informaţia Aradului” cu pr. drd. Corional C. Mureşan, vicar judecător al Eparhiei de Lugoj, specialist în drept canonic. Interviul a vizat sărbătoarea de peste câteva zile, mai precis din 30 aprilie, când Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, va fi ridicată la rang de Arhiepiscopie Majoră, „şi astfel va avea o organizare aproape identică cu o Biserică Patriarhală”, se spune în interviu.

– Părinte Vicar, ce înseamnă de fapt o Biserică Arhiepiscopală Majoră?
– În Biserica Catolică există patru feluri de Biserici Orientale Catolice: Biserici Patriarhale, Arhiepiscopale Majore, Metropolitane sui iuris şi alte Biserici orientale. Cele Patriarhale şi cele cu Arhiepiscopie Majoră au o largă autonomie internă, Episcopii nemaifiind numiţi direct de Sfântul Scaun ci aleşi în Sinodul fiecărei biserici. De asemenea, la nivel de tribunal eclaziastic se pot avea trei instanţe şi nu două ca în cazul Bisericii Mitropolitane. Fiecare Arhiepiscop Major este şi Mitropolitul unui sediu determinat şi prezidează o Biserică orientală. Conform canonului 151 CCEO, Arhiepiscopul Major este ales în Sinodul Episcopiilor, dar trebuie confirmat de Sfântul Părinte Papa.

– De ce credeţi că Papa Benedict al XVI-lea a dorit ridicarea Bisericii Catolice din România la acest statut?
– Cred că Sfântul Părinte Papa a dorit să recunoască încă o dată rolul istoric al Bisericii Greco- Catolice precum şi martiriul acestei Biserici în perioada comunistă. De asemenea, Biserica noastră cred că este una dintre cele mai mari şi mai înfloritoare Biserici orientale catolice chiar dacă astăzi avem doar 750 de mii de credincioşi şi nu un milion şi jumătate ca în anul 1948.

– Mai sunt alte Biserici Arhiepiscopale Majore în cadrul catolicismului?
– Mai există încă trei astfel de Biserici: una din ele fiind Biserica Greco-Catolică Ucrainiană, iar celelalte două fiind în India – Biserica Siro-Malabareză şi Biserica Siro-Malankareză.

– Cine va participa la evenimentul de duminică?
– Pe lângă Episcopii Catolici din România de ambele rituri va participa Cardinalul Patriarh Mousa Daud, Prefect al Congregaţiei Bisericii Orientale, şi alte personalităţi din lumea catolică. Nu este exclusă şi participarea Cardinalului Lubomir Husar, Arhiepiscop Major al Bisericii Catolice Ucrainiene.

– Care credeţi că vor fi capacităţile acestui nou statut al Bisericii Greco- Catolice?
– Pe lângă altele este şi o posibilă reorganizare a Bisericii Greco-Catolice din România.

– La ce anume vă referiţi?
– Într-o Arhiepiscopie Majoră pot exista mai multe Mitropolii şi nu este exclus ca şi în biserica noastră să se ajungă foarte curând la aşa ceva. De asemenea se doreşte o Episcopie în sudul ţării cu centrul la Bucureşti.

– Credeţi că noul statut va îmbunătăţi şi relaţiile cu Biserica Ortodoxă?
– Sunt convins că aceste relaţii sunt deja într-o armonie, în ciuda faptului că încă chestiunea patrimonială nu a fost rezolvată. Există deja semne că se merge spre o îmbunătăţire a relaţiilor, chiar dacă în unele locuri, şi cu durere spun că, în judeţul Arad şi Hunedoara relaţiile sunt destul de dificile.