Sfânta Monica şi Sfântul Augustin – modele pentru părinţi şi pentru tineri

27.08.2006, Castel Gandolfo (Catholica) - În Biserica Catolică de rit apusean astăzi a fost duminica a XXI-a de peste an; în Bisericile Catolice de rit răsăritean a fost duminica a XI-a după Rusalii. Ca în fiecare duminică, Papa Benedict a recitat rugăciunea Angelus împreună cu credincioşii, veniţi la reşedinţa de la Castel Gandolfo. Tema discursului a fost legată de sărbătorirea astăzi a Sf. Monica şi mâine a fiului ei, Sf. Augustin.

„Dragi fraţi şi surori, astăzi o amintim pe Sfânta Monica, iar mâine îl vom aminti pe fiul ei, Sfântul Augustin: mărturiile lor pot fi de mare încurajare şi ajutor pentru atâtea familii şi din vremea noastră. Monica, născută la Tagaste, în Algeria de astăzi, dintr-o familie creştină, a trăit în mod exemplar misiunea de soţie şi de mamă, ajutându-l pe soţul ei Patriciu să descopere frumuseţea credinţei în Cristos şi forţa iubirii evanghelice, capabilă să învingă răul cu binele. După moartea lui, petrecută de timpuriu, Monica s-a dedicat cu curaj îngrijirii celor trei copii, între care Augustin care, la început, a făcut-o să sufere din cauza temperamentului său mai degrabă rebel. Cum va spune apoi însuşi Augustin, mama sa l-a născut de două ori: cea de-a doua naştere a cerut un îndelungat chin spiritual, făcut din rugăciune şi din lacrimi, dar încununat la sfârşit de bucuria de a-l vedea nu numai îmbrăţişând credinţa şi primind Botezul, dar şi dedicându-se cu totul slujirii lui Cristos. Câte dificultăţi există şi astăzi în raporturile familiale şi câte mame sunt îngrijorate deoarece fiii pornesc pe căi greşite! Monica, femeie înţeleaptă şi tare în credinţă, le invită să nu se descurajeze, ci să persevereze în misiunea de soţii şi de mame, păstrând fermă încrederea în Dumnezeu şi ataşându-se cu statornicie de rugăciune.

În ceea ce îl priveşte pe Augustin, toată existenţa lui a fost o căutare pasionată a adevărului. La sfârşit, nu fără un îndelung zbucium lăuntric, a descoperit în Cristos sensul ultim şi deplin al propriei vieţi şi al întregii istorii umane. În adolescenţă, atras de frumuseţea pământească, „s-a aruncat” asupra ei – cum el însuşi mărturiseşte (cfr Confess. 10,27-28) – în mod egoist şi posesiv prin comportamente care i-au creat nu puţină durere evlavioasei sale mame. Printr-un parcurs anevoios însă, datorită şi rugăciunilor ei, Augustin s-a deschis din ce în ce mai mult spre plinătatea adevărului şi a iubirii, până la convertirea, petrecută la Milano sub călăuzirea sfântului Episcop Ambrozie. El va rămâne astfel model al drumului spre Dumnezeu, supremul Adevăr şi cel mai înalt Bine. „Târziu te-am iubit – scrie el în cunoscuta carte a Confesiunilor -, frumuseţe atât de veche şi atât de nouă, târziu te-am iubit. Iată: tu stăteai înlăuntrul meu şi eu eram afară şi te căutam acolo… Erai cu mine şi eu nu eram cu tine… M-ai chemat, ai strigat, ai frânt surzenia mea. M-ai orbit, m-ai străfulgerat, şi în cele din urmă ai vindecat orbirea mea” (ibid.). Fie ca Sfântul Augustin să dobândească darul unei sincere şi profunde întâlniri cu Cristos pentru acei tineri care, însetaţi de fericire, o caută parcurgând cărări greşite şi se pierd pe drumuri fără ieşire.

Sfânta Monica şi Sfântul Augustin ne invită să ne adresăm cu încredere Mariei, scaunul Înţelepciunii. Ei îi încredinţăm pe părinţii creştini, pentru ca, asemenea Monicăi, să însoţească cu exemplul şi cu rugăciunea drumul fiilor. Fecioarei Mame a lui Dumnezeu îi recomandăm tineretul pentru ca, asemenea lui Augustin, să tindă mereu spre plinătatea Adevărului şi a Iubirii, care este Cristos: El singur poate satisface dorinţele cele mai profunde ale inimii umane”.