Episcopii polonezi despre colaborarea cu securitatea
01.09.2006, Roma (Catholica) - Conferinţa Episcopală Poloneză a publicat un document pentru a ajuta la discernerea culpabilităţii preoţilor care au colaborat cu comuniştii în perioada 1944-1989. Intitulat „Memorandum privind colaborarea unor preoţi cu organele de securitate ale Poloniei în timpul anilor 1944-1989”, documentul a fost dat publicităţii vineri, 25 august 2006. Într-un interviu pentru ZENIT, Cardinalul Stanislaw Dziwisz, Arhiepiscop de Cracovia, a vorbit despre situaţia prezentă a clerului colaboraţionist din Polonia.
– Vinerea trecută, episcopatul polonez a publicat memorandumul pe tema colaborării unor membri ai clerului cu organele de securitate din Polonia în anii regimului comunist. Ce spune documentul?
– Este un document pregătit de o comisie pe care eu am convocat-o, concomitent cu verificarea colaborării clerului din Cracovia şi din alte oraşe ale Poloniei. După deschiderea arhivelor serviciilor de securitate comuniste, s-a demonstrat că unii preoţi şi persoane consacrate au colaborat cu acestea. În unele cazuri, însă, a fost vorba de acuzaţii false, bazate pe o documentaţie falsificată chiar de aceste servicii. A fost redactată o instrucţie cu caracter teologico-pastoral, care explică gravitatea morală a diferitelor forme de colaborare şi cum trebuie să acţioneze Biserica cu privire la membrii clerului care sunt vinovaţi.
– Care sunt concluziile acestei instrucţiuni?
– Documentul este destul de lung, astfel încât este dificil să fie rezumat în două cuvinte. Mai înainte de toate se declară clar că orice colaborare deliberată şi liberă cu organele securităţii comuniste este un păcat. Mai mult, este un păcat public. În consecinţă, cel care doreşte să îndepărteze vina trebuie să o mărturisească înaintea conştiinţei sale, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor care au avut de suferit. Apoi trebuie să ceară iertare şi să repare răul făcut. Memorandumul aminteşte, totuşi, că toate acestea trebuie să conducă la convertire şi nu la condamnare, la iertare şi nu la ură şi răzbunare.
– Când este vorba de cler, ce înseamnă aceasta în practică?
– Un preot trebuie să îi mărturisească în mod voluntar episcopului său, sau dacă este călugăr, superiorului său, că a colaborat cu comuniştii, explicând motivaţiile, tipul de contacte şi eventualele daune cauzate altor persoane. Împreună ei vor decide cum să ispăşească şi să repare scandalul public. În unele cazuri, va fi probabil necesar ca aceia care deţin o funcţie în Biserică – în special dacă este vorba despre o funcţie importantă – să îşi prezinte demisia. În orice caz, toţi cei care se prezintă din proprie iniţiativă pot conta pe milă şi iertare. De fapt, nu cred că preoţii colaboraţionişti au fost numeroşi.
