Papa explică pasaje din Apocalips
10.09.2006, Munchen (Catholica) - În încheierea primei zile întregi în München, Papa Benedict a participat la celebrarea Vesperelor, în Catedrala din oraş. Printre participanţii la slujbă au fost şi copii care se pregătesc pentru Prima Împărtăşanie, familiile lor şi cateheţi din Arhidieceză. Înainte să intre în Catedrală, Papa a petrecut un timp cu mulţimea din faţa Catedralei, cu care a dat mâna. Sfântul Părinte a intrat apoi în Catedrala gotică, reconstruită aproape în întregime după cel de-al doilea război mondial, a vizitat Capela Preasfântului Sacrament şi apoi a intrat în criptă, de unde a ieşit îmbrăcat în ornate verzi.
În predica ce a susţinut-o în Catedrală, Papa a subliniat că lectura din Apocalips prezintă „o lume în care oamenii `din toate naţiunile, triburile, popoarele şi limbile` (7,9) s-au reunit în bucurie.” De aici o serie de întrebări: „Cum se poate aşa ceva? Ce drum trebuie să urmăm pentru a ajunge acolo?” Acei oameni trăiesc în Dumnezeu, a subliniat Papa, şi Dumnezeu însuşi îi „adăposteşte în cortul său”. „Ce înseamnă `cortul lui Dumnezeu`? Unde se găseşte acesta? Cum ajungem acolo? Vizionarul pare a face aluzie la primul capitol al Evangheliei după Ioan, unde citim: `Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit între noi` (1,14). Dumnezeu nu este departe de noi, El nu este undeva departe în univers, undeva unde nimeni dintre noi nu poate ajunge vreodată. El şi-a aşezat cortul între noi: în Isus El a devenit unul dintre noi, cu trup şi sânge asemenea nouă. Acesta este `cortul` Lui. Iar la momentul Înălţării, El nu a mers undeva departe de noi. Cortul Său, El însuşi cu Trupul Său, rămâne printre noi şi este unul dintre noi. Îl putem chema pe nume şi putem vorbi uşor cu El. El ne ascultă şi, dacă suntem atenţi, şi noi îl putem auzi cum ne vorbeşte.”
Papa a lămurit apoi un alt aspect din Apocalips, unde se spune că „că oamenii reconciliaţi `şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului` (7,14)”. „Pentru noi aceste cuvinte sună foarte straniu. În limbajul său criptat, vizionarul vorbeşte despre Botez. Cuvintele sale despre `sângele Mielului` fac aluzie la iubirea lui Isus, pe care El a continuat să o arate până la moartea Sa violentă. Această iubire, atât divină cât şi umană, este baia în care El ne scufundă la Botez – baia cu care El ne spală, ne curăţă pentru ca să fim aşa cum se cuvine pentru Dumnezeu, capabili să trăim în compania Sa. Actul Botezului este însă doar începutul. Mergând cu Isus, în credinţă şi în viaţa noastră în uniune cu El, iubirea Lui ne atinge, ne purifică şi ne luminează. Pentru lumea antică, albul era culoarea luminii. Hainele albe înseamnă că în credinţă noi devenim lumină, ne separăm de întuneric, de falsitate şi de toate relele, devenind un popor al luminii, adecvat lui Dumnezeu. Hainele baptismală, asemenea hăinuţelor voastre pentru Prima Împărtăşanie”, a spus Papa referindu-se la copiii din Catedrală, „urmăresc să ne amintească şi să ne spună: trăind împreună cu Isus şi cu comunitatea credincioşilor, Biserica, tu ai devenit o persoană a luminii, o persoană a adevărului şi bunătăţii – o persoană care radiază splendoarea bunătăţii, bunătatea lui însuşi Dumnezeu.”
