Cardinalul Bertone despre vizita în Brazilia şi altele (II)

05.06.2007, Vatican (Catholica) - Vizita Papei Benedict al XVI-lea în Brazilia a fost urmărită de presa din întreaga lume, care a pus adeseori accentul pe elementele controversate, consideră secretarul de stat al Vaticanului, şi mai puţin pe elementele pozitive. Într-un interviu apărut duminică în publicaţia catolică Avvenire, Cardinalul Tarcisio Bertone a vorbit despre vizita pe continentul nord-american, despre apropiata vizită a preşedintelui Bush la Vatican, dar şi despre aşteptatele documente despre China, respectiv despre Liturghia latină. A doua parte în continuare.

– În discursul său, Papa a vorbit clar în favoarea apărării vieţii şi familiei. Şi în acelaşi timp a amintit că „opţiunea preferenţială pentru săraci este implicită în credinţa cristologică în Dumnezeu care s-a făcut pe Sine sărac pentru noi, pentru a ne îmbogăţi cu sărăcia Sa”…
– Iar aceasta a provocat de 19 ori ovaţii la discursul care a inaugurat Conferinţa Episcopilor latino-americani. La un moment dat, la lecţiile de cateheză se spunea că există patru păcate strigătoare la cer: crima; păcatul necurat împotriva naturii; oprimarea săracilor; să iei din plata cuvenită muncitorilor. După cum ştim, acestea sunt păcate care, din păcate, sunt foarte prezente astăzi. În America Latină – şi nu doar aici – există astăzi încercări de legalizare a avortului sau a unor forme de uniune ce nu pot fi numite familie; săracii sunt încă striviţi de sisteme economice nedrepte; iar muncitorii sunt încă exploataţi, uneori foarte crunt. Biserica nu poate să nu îşi facă auzită vocea împotriva acestor păcate odioase. Împotriva tuturor celor patru păcate.

– În discursul de deschidere de la Aparecida, Papa a vorbit categoric împotriva marxismului şi a capitalismului. Pentru Biserică aceste două sisteme sunt la fel de negative?
– Biserica nu priveşte la numele sistemelor ci la efectele lor asupra oamenilor. Iar Biserica a experimentat şi continuă să experimenteze faptul că atât marxismul cât şi capitalismul nu sunt potrivite pentru bunăstarea întregii populaţii. America Latină a trecut prin aceste experienţe. Efectele le putem vedea. Unde este doar un fel de egalitate socială nu se poate vorbi de libertate. Unde unii pretind că lucrează pentru o mai mare egalitate socială, libertatea este restrânsă. Şi unde, în schimb, pare a fi multă libertate, inegalitatea socială atinge un nivel intolerabil. Papa nu putea să nu sublinieze aceste lucruri.

– În timpul călătoriei s-a atins şi problema populaţiilor indigene. Preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut public ca Papa Benedict să îşi ceară scuze pentru că nu a denunţat „holocaustul” provocat de cuceritorii europeni asupra nativilor din America Latină. La 24 mai Papa a vorbit despre umbrele care cad asupra acelei perioade…
– După cum cu înţelepciune a spus Cardinalul de Caracas, este probabil ca preşedintele venezuelean să nu fi citit bine discursul papal. Pe de altă parte, ştim că atunci când politicienii se lasă copleşiţi de entuziasmul oratoric, anumite afirmaţii le scapă fără să reflecte ceea ce gândesc de fapt. Apoi este un fapt că în domeniul diplomatic nu se răspunde oficial prin fapte unor declaraţii verbale. Pe lângă ceea ce Papa a spus miercuri, aş dori să subliniez că în zilele în care s-a stârnit polemica, Sfântul Scaun şi-a făcut clar auzită vocea la sediul ONU, declarându-se dezamăgit de amânarea pe termen nedeterminat a adoptării aşteptatei declaraţii despre drepturile populaţiilor indigene. Sfântul Scaun doreşte să fie alături de nativii din America Latină şi de problemele lor, dar nu doreşte să fie asociat cu acele mişcări ideologice care susţin solidaritatea cu indigenii alunecând în teorii mai degrabă extravagante, care, supuse testelor, nu ajută la cauză.

– Eminenţă, Papa se va întâlni la 9 iunie cu preşedintele american George Bush. Vor vorbi şi de America Latină?
– Cu siguranţă, dar nu doar despre aceasta. Vor vorbi şi despre Orientul Mijlociu şi despre provocările etice şi sociale din lumea de astăzi. Statele Unite reprezintă o ţară importantă, iar actualul preşedinte s-a remarcat într-un mod special prin iniţiativele pozitive de apărare a vieţii de la începuturile ei. Rămân însă probleme, deja exprimate de marele profet care a fost slujitorul lui Dumnezeu Papa Ioan Paul al II-lea, de exemplu cea a Irakului, unde situaţia creştinilor se înrăutăţeşte zi de zi.

– Permiteţi-ne vă rugăm câteva întrebări suplimentare. Este gata scrisoarea Papei către catolicii chinezi?
– Textul scrisorii a fost definitiv aprobat de Sfântul Părinte iar acum este tradus în diferite limbi şi se lucrează la aspectele tehnice privind publicarea lui.

– Iar aşteptatul „motu proprio” care ar deschide calea folosirii libere a aşa numitului misal al Papei Pius al V-lea în ce stadiu se află?
– Cred că nu mai trebuie să aşteptăm prea mult până la publicarea documentului. Papa este personal interesat de problemă. Va explica aceasta într-o scrisoare însoţitoare, sperând într-o receptare calmă a textului.