Petru Lombardul: o viziune completă asupra doctrinei creştine
30.12.2009, Vatican (Catholica) - În ziua de miercuri, 30 decembrie 2009, Papa Benedict al XVI-lea a dedicat cateheza din cadrul audienţei generale, ultima din anul 2009, teologului Petru Lombardul, autor al celor patru „Cărţi ale Sentinţelor”, care au fost folosite ca text standard de către şcolile de teologie timp de multe secole. Petru, fiu al unei familii sărace, a studiat în Bologna, Reims şi Paris unde, în 1140, a devenit profesor la prestigioasa şcoală de la Notre-Dame. În 1159, aproape de sfârşitul vieţii sale, a fost numit Arhiepiscop de Paris.
Papa a explicat că meritul particular al acestui teolog a fost acela de a se fi bazat nu doar pe texte biblice, ci şi pe cele ale marilor Părinţi ai Bisericii şi ale altor importanţi gânditori creştini, aranjându-le într-un „cadru sistematic şi armonios”. „Într-adevăr, una dintre caracteristicile teologiei este aceea de a organiza moştenirea de credinţă într-un mod unitar şi bine ordonat”, aşa încât „adevărurile individuale ale credinţei să se ilumineze unul pe altul”, şi astfel „să dezvăluie armonia planului lui Dumnezeu de mântuire şi centralitatea misterului lui Cristos”.
Sfântul Părinte a invitat teologii şi preoţii „să aibă mereu în minte întreaga viziune a doctrinei creştine, pentru a se feri de riscurile moderne ale fragmentării şi subevaluării adevărurilor individuale. Catehismul Bisericii Catolice şi Compendiul Catehismului ne oferă tocmai această imagine completă a revelaţiei creştine”. De asemenea, a încurajat „fiecare membru al comunităţilor creştine să profite de aceste instrumente pentru a dobândi o cunoaştere mai profundă a conţinutului credinţei noastre”. Un alt aspect fundamental al operei lui Petru Lombardul îl constituie viziunea sa asupra „esenţei Sacramentelor”, acestea fiind „cauza harului şi având adevărata capacitate de a comunica viaţa divină. Teologii de mai târziu nu au renunţat niciodată la această viziune şi au utilizat distincţia dintre elementele materiale şi cele formale introdusă de `Magister Sententiarum`, cum era numit Petru Lombardul”.
Papa a explicat: „Elementul material este realitatea sensibilă vizibilă. Elementele formale sunt cuvintele rostite de ministrul sacru. Ambele sunt esenţiale pentru o completă şi validă celebrare a Sacramentelor”. „Este important să recunoaştem cât de valoroasă şi cât de indispensabilă este viaţa sacramentală pentru fiecare creştin. În acest An al Preoţiei, îndemn clerul… să cultive o intensă viaţă sacramentală proprie pentru a putea să îi ajute pe credincioşi”. Pontiful şi-a exprimat următoarea speranţă: „celebrarea Sacramentelor să fie demnă şi corectă, pentru a favoriza rugăciunea personală şi participarea comunităţii, simţul prezenţei lui Dumnezeu şi zelul misionar”.
„Sacramentele”, a adăugat Sfântul Părinte în încheiere, „sunt marea comoară a Bisericii şi depinde de fiecare dintre noi să le celebrăm astfel încât să poată aduce roade spirituale. În ele, un eveniment mereu nou şi surprinzător ne atinge vieţile: Cristos, prin semnele vizibile, vine să ne întâlnească, ne purifică, ne transformă şi ne permite să participăm la prietenia lui divină”. La finalul audienţei, Papa le-a dorit celor prezenţi un An Nou Fericit, exprimând speranţa ca prietenia cu Isus Cristos să fie „o lumină şi călăuză zilnică” pentru toţi.
Pe aceeaşi temă este şi videoştirea
