Europa trebuie să se deschidă faţă de Dumnezeu
07.11.2010, Santiago de Compostela (Catholica) - ora 4.30 p.m., în ziua de sâmbătă, 6 noiembrie 2010, Papa Benedict al XVI-lea a celebrat Liturghia pentru Anul Sfânt de la Santiago de Compostela, în Plaza de Obradoiro din oraş, numită astfel pentru că odinioară a găzduit atelierele pietrarilor care au lucrat la Catedrală. În piaţă au încăput în jur de 8.000 de persoane, în timp ce restul au urmărit celebrarea euharistică pe ecrane uriaşe amplasate în apropiere. Între cei care au participat la ceremonie s-au aflat şi prinţul şi prinţesa de Asturias. Înainte de a rosti predica sa, Sfântul Părinte a rostit câteva cuvinte în dialectul galician: „Aduc mulţumire lui Dumnezeu pentru darul de a putea fi aici, în această splendidă piaţă plină de artă, cultură şi semnificaţii spirituale. În acest An Sfânt, vin ca pelerin printre pelerini, însoţindu-i pe atâţia care vin până aici însetaţi de credinţa în Cristos înviat. Credinţă vestită şi transmisă cu fidelitate de către Apostoli, ca şi Sfântul Iacob cel Mare, care este venerat la Compostela din vremuri străvechi”.
Pontiful şi-a început predica citând o frază din prima lectură din Liturghia de sâmbătă: „Apostolii dădeau mărturie cu multă putere despre învierea Domnului Isus”. „Într-adevăr”, a arătat Papa, „punctul de plecare pentru tot ceea ce creştinismul a fost şi continuă să fie nu este o iniţiativă sau un proiect omenesc, ci Dumnezeu, care îl declară pe Isus drept şi sfânt în faţa sentinţei tribunalului omenesc care l-a condamnat ca blasfemiator şi subversiv; care l-a smuls pe Isus Cristos din moarte; Dumnezeu, care va face dreptate tuturor celor care sunt în mod nedrept umiliţi de istorie… Nouă, iubiţi fraţi, ne revine astăzi să urmăm exemplul apostolilor, cunoscându-l pe Domnul zi de zi tot mai mult şi dând o mărturie clară şi validă despre Evanghelia Sa. Nu există o comoară mai mare pe care să putem să o oferim contemporanilor noştri”. În plus, cuvintele Evangheliei „invită la a trăi după smerenia lui Cristos, care, urmând în toate voinţa Tatălui, a venit ca să slujească… O slujire care nu se măsoară în baza criteriilor mondene ale imediatului, ale materialului şi ale aparenţei, ci face prezentă iubirea lui Dumnezeu pentru toţi oamenii şi în toate dimensiunile lor, şi dă mărturie despre El, chiar şi cu gesturile cele mai simple”.
„Propunând acest nou fel de a se relaţiona în comunitate, bazat pe logica iubirii şi a slujirii, Isus se adresează şi ‘capilor poporului’, pentru că acolo unde nu există un angajament pentru ceilalţi izvorăsc forme de intimidare şi exploatare care nu lasă spaţiu unei promovări umane autentice şi integrale. Doresc ca acest mesaj să ajungă mai ales la tineri: tocmai vouă, acest conţinut esenţial al Evangheliei vă indică drumul pentru ca, renunţând la un mod de gândire egoist, neprevăzător, aşa cum de atâtea ori vi se propune, şi asumându-l pe cel al lui Isus, să puteţi să vă realizaţi pe deplin şi să fiţi sămânţă de speranţă”. Papa a adăugat: „Aceasta este ceea ce… trăiesc atâţia pelerini care merg pe jos până la Santiago de Compostela pentru a-l îmbrăţişa pe Apostol. Oboseala mersului, varietatea peisajelor, întâlnirea cu persoane de altă naţionalitate, îi deschid spre ceea ce ne uneşte mai profund şi mai comun ca oameni: fiinţe în căutare, fiinţe care au nevoie de adevăr şi de frumuseţe, de o experienţă de har, de iubire şi de pace, de iertare şi de mântuire. Şi în cel mai ascuns dintre toţi aceşti oameni răsună prezenţa lui Dumnezeu şi acţiunea Spiritului Sfânt”.
„De aici, ca mesager al Evangheliei pe care Petru şi Iacob au semnat-o cu propriul sânge, doresc să îmi îndrept privirea spre Europa care a mers în pelerinaj la Compostela. Care sunt marile sale nevoi, temeri şi speranţe? Care este contribuţia specifică şi fundamentală a Bisericii în această Europă care a parcurs în ultima jumătate de secol un drum către noi configuraţii şi proiecte? Aportul său este centrat într-o realitate atât de simplă şi decisivă ca aceasta: că Dumnezeu există şi că El este cel care ne-a dat viaţa… Este o tragedie că în Europa, mai ales în secolul al XIX-lea, s-a afirmat şi s-a răspândit convingerea că Dumnezeu este antagonistul omului şi duşmanul libertăţii sale. Cu aceasta se dorea să se pună în umbră adevărata credinţă biblică în Dumnezeu, care a trimis în lume pe Fiul Său Isus Cristos pentru ca nimeni să nu moară, ci toţi să aibă viaţa veşnică”.
„Autorul sacru afirmă categoric în faţa unui păgânism pentru care Dumnezeu este invidios pe om sau îl dispreţuieşte: cum ar fi creat Dumnezeu toate lucrurile dacă nu le-ar fi iubit, El care în infinita sa plinătate nu are nevoie de nimic? Cum s-ar fi revelat oamenilor dacă nu ar fi dorit să îi protejeze? Dumnezeu este originea existenţei noastre şi fundamentul şi culmea libertăţii noastre, şi nu adversarul ei… Europa trebuie să se deschidă către Dumnezeu, să iasă fără teamă spre întâlnirea cu El, să lucreze cu harul Său pentru acea demnitate a omului pe care au descoperit-o cele mai bune tradiţii: dincolo de cea biblică, fundamentală în acest sens, cele ale epocii clasice, medievale şi moderne, din care s-au născut marile creaţii filozofice şi literare, culturale şi sociale ale Europei”.
Episcopul Romei a continuat: „Daţi-mi voie să proclam de aici slava omului, să avertizez cu privire la ameninţările la adresa demnităţii sale prin lipsirea de valorile şi bogăţiile sale originare, prin marginalizarea sau moartea impuse celor mai slabi şi săraci. Nu se poate da cult lui Dumnezeu fără a-l proteja pe om, fiul său, şi nu poate fi slujit omul fără a ne întreba cine este Tatăl său şi a răspunde la întrebarea despre el. Europa ştiinţei şi a tehnologiei, Europa civilizaţiei şi a culturii, trebuie să fie în acelaşi timp Europa deschisă la transcendenţă şi la înfrăţirea cu alte continente, către Dumnezeul viu şi adevărat plecând de la omul viu şi adevărat. Aceasta este ceea ce Biserica doreşte să aducă Europei: a veghea pentru Dumnezeu şi a veghea pentru om, plecând de la înţelegerea amândurora care ne este oferită în Isus Cristos”. După Liturghie, Papa l-a salutat pe Mariano Rajoy, preşedinte al Partidului Popular şi lider al opoziţiei, venit împreună cu soţia lui, şi apoi a mers din nou la aeroportul din Santiago de Compostela, de unde a plecat cu avionul spre Barcelona la ora 7.15 p.m.
