Comemorarea IPS Ioan Ploscaru la 13 ani de la trecerea la Domnul
03.08.2011, Lugoj (Catholica) - Anul acesta s-au împlinit 13 ani de la trecerea la cele veşnice a celui care a fost Arhiepiscop emerit Ioan Ploscaru, fost Episcop al Eparhiei de Lugoj. Înalt Preasfinţia Sa a trecut la cele veşnice în data de 31 iulie 1998. Întrucât în ziua de 31 iulie, PS Alexandru Mesian, actualul Episcop de Lugoj, s-a aflat în vizită pastorală în parohia Ohaba-Forgaci, unde de asemenea a fost comemorat IPS Ioan Ploscaru, parastasul de pomenire în Catedrala Coborârea Sfântului Spirit a avut loc în ziua de marţi, 2 august, în cadrul programului oficiilor religioase de seară, aflăm de pe BRU.ro. Programul a început cu Paraclisul Maicii Domnului. A urmat Sfânta Liturghie arhierească, alături de PS Alexandru Mesian, la masa altarului, aflându-se pr. Teodor Baba, protopop de Lugoj. A urmat rânduiala parastasului, la care alături de PS Alexandru şi pr. Teodor Baba s-a aflat şi Mons. Angelo-Narcis Pop, Vicarul general al Eparhiei de Lugoj.
La sfârşitul Sfintei Liturghii şi a parastasului în memoria Episcopului mărturisitor al credinţei, PS Alexandru a evocat personalitatea predecesorului său, făcând o scurtă biografie. A fost evocată şi tăria şi perseverenţa în credinţă a celui care a îndurat 15 ani de închisoare şi 25 de ani de clandestinitate doar pentru că nu a dorit să se lepede de Cristos şi Biserica Sa. A reamintit că Arhiepiscopul Ioan Ploscaru a fost consacrat în secret la data de 30 noiembrie 1948, la Nunţiatura apostolică din Bucureşti, de către Nunţiul Apostolic Patrick O’Hara. Episcopul Ioan Ploscaru este unul dintre cei 12 Episcopi ai Bisericii Române Unite, care a traversat îngrozitoarea persecuţie a acestei Biserici. După cuvântul Preasfinţitului Alexandru, pr. Teodor Baba a recitat în faţa credincioşilor poezia „Eu rămân cu Tine”, scrisă de IPS Ioan Ploscaru, apărută în volumul „Cruci de gratii”.
IPS Ioan Ploscaru s-a născut la 11 noiembrie 1911 în comuna Frata, jud. Cluj. A urmat teologia la Blaj, fiind hirotonit preot în 17 septembrie 1933. A fost numit profesor de religie la Braşov, apoi preot la Ocland. În 1936 a fost trimis la Universitatea din Strasbourg, unde a studiat până în anul 1939, când a plecat la Institutul Catolic din Paris pentru pregătirea tezei sale de doctorat. Revenind, din cauza războiului, la Lugoj, a fost numit secretar episcopal, canonic şi apoi vicar general. La 30 noiembrie 1948 a fost consacrat Episcop. Arestat în 1949, a suferit supliciul închisorilor timp de 15 ani, condamnat fiind pentru „trădare de patrie”. Eliberat doar în 1964, urmărirea sa a continuat încă 25 de ani. După prăbuşirea sistemului ateo-comunist român, a fost recunoscut oficial în funcţia de Episcop de Lugoj. Pentru meritele deosebite în activitatea sa pastorală şi pentru puternica mărturisire de credinţă oferită prin întreaga sa viaţă închinată lui Dumnezeu şi Bisericii Sale, la data de 29 noiembrie 1996, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul onorific de Arhiepiscop ad personam.


