Funeraliile pr. Ioan Vranău în localitatea Maieru
10.02.2014, Maieru (Catholica) - Miercuri, 5 februarie 2014, în jurul orei 8.00, la 88 ani de viaţă şi 37 de ani de preoţie, a fost chemat la Domnul pr. Ioan Vranău, din localitatea Maieru, „un preot evlavios, mereu cu rugăciunea pe buze, cu o devoţiune aparte la Preacurata Fecioară Maria prin rugăciunea Rozariului”, după cum l-a caracterizat pr. Nicolae Jarda, protopop de Rodna, la ultimul bun-rămas – citim pe situl EparhiaClujGherla.ro.
Funeraliile au avut loc vineri, 7 februarie, în loc. Maieru. La biserica parohială a fost celebrată Sfânta Liturghie Arhierească pentru sufletul celui trecut la Domnul, urmată de Slujba de înmormântare. În acest moment de bun-rămas, părintelui Ioan i-a fost decernată post mortem, de către Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin, distincţia pontificală „Pentru Biserică şi Pontif” – Pro Ecclesia et Pontifice, ca semn de recunoaştere a meritelor deosebite pe care le-a avut, ca păstor de suflete şi vrednic slujitor al lui Hristos. De la biserică, Episcopul eparhial, preoţii veniţi în număr mare, persoane consacrate, familia îndoliată şi mulţimea credincioşilor care l-au cunoscut, pe care i-a însoţit cu rugăciunea şi cu purtarea de grijă ca părinte iubitor, l-au condus pe pr. Ioan pe ultimul drum pământesc, în procesiune spre cimitir, unde a rămas în aşteptarea Învierii.
În panegiricul rostit, PS Florentin a reamintit cuvântul Mântuitorului „Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla” (Io 10,9), cu încurajarea plină de speranţă, că, deşi pr. Ioan Vranău a trecut la cele veşnice deschizând uşa casei, „în acel moment el a deschis poarta spre cer: Nu este un punct final ci pragul trecut spre un nou început!” El „a dorit să răspundă prompt ultimei chemări, Isus Hristos îl aştepta dincolo de uşă”. Preasfinţia Sa şi-a amintit de pr. Ioan, pe când acesta mergea în parohia Recele şi pentru a ajunge acolo, „trecea Rodna pe bicicletă şi pe jos, un drum «de trei Rozarii» (cum obişnuia să spună pr. Ioan), pentru a celebra Sf. Liturghie, într-o casă, pentru doar 5-10 credincioşi” – un adevărat exemplu de slujire preoţească.
Pr. Nicolae Jarda, protopop de Rodna, a spus despre pr. Ioan: „L-am cunoscut ca fiind un preot care transmitea credinţa şi prin expresia feţei. Ţinea cu multă evlavie cultul Preasfintei Inimi a lui Isus. Astăzi, când îl conducem pe ultimul drum este prima zi de vineri din lună, consacrată Preasfintei Inimi a Lui Isus, un semn că rugăciunile i-au fost ascultate. Exemplul de trăire a credinţei şi rugăciunile Sfinţiei sale au influenţat în mare măsură pe cei doi fii, Vasile şi Pavel pentru a îmbrăţişa preoţia. Îi plăcea să se numească pe sine, în rugăciunile sale în faţa Domnului, ‘cel mai smerit şi nevrednic slujitor’ – această expresie o auzeam atunci când concelebram la Sf. Liturghie.”
„L-am cunoscut mai bine atunci când slujea ca preot la Sângeorz-Băi. Venea de la Maieru cu bicicleta sau pe jos, pe ploaie sau frig, sau ninsoare, cu multă disponibilitate sufletească. Din familie a moştenit dragostea de carte şi studiu, dar nu i-a fost ruşine să ţină în mână coasa sau grebla şi să lucreze în agricultură. Dacă în perioada de clandestinitate a preoţiei sale nu a putut să îi slujească pe oameni cum şi-a dorit, după ce s-a dat libertatea Bisericii a compensat slujirea preoţească, fiind un adevărat misionar în zona protopopiatului Rodna, în localităţile Rodna, Maieru, Sângeorz-Băi, Ilva Mare – Recele, Poiana Ilvei şi alte localităţi (…). Plecarea pr. Vranău Ioan din viaţa aceasta vremelnică la viaţa veşnică să fie pentru noi, toţi, un moment de întărire în credinţă.”
Imagini
