Marii sfinţi şi învăţători atestă rădăcinile comune ale catolicismului şi anglicanismului
17.06.2014, Vatican (Catholica) - Conştientizarea faptului că obiectivul unităţii poate părea distant, dar este întotdeauna scopul căii ecumenismului, şi preocuparea comună pentru relele umanităţii, în special traficul uman, au fost câteva dintre temele cheie ale întâlnirii Sfântului Părinte cu Rev. Justin Welby, Arhiepiscop de Canterbury, în Vatican, în dimineaţa zilei de luni, 16 iunie 2014. „Şi pe noi se pare că ne întreabă Domnul: ‘Despre ce vorbeaţi pe drum?’ Când Isus a pus această întrebare discipolilor Săi, ei au rămas în tăcere pentru că au simţit ruşine, deoarece au discutat între ei care era cel mai mare”, a spus Sfântul Părinte.
„Şi noi ne simţim încurcaţi datorită distanţei care există între chemarea Domnului şi răspunsul nostru sărac. În faţa privirii Sale milostive nu putem să ne prefacem că diviziunea noastră nu este un scandal, un obstacol în calea vestirii Evangheliei mântuirii. Vederea noastră este întunecată adesea de povara cauzată de istoria diviziunilor noastre şi voinţa noastră nu este întotdeauna liberă de acea ambiţie umană care uneori însoţeşte chiar şi dorinţa noastră de a vesti Evanghelia conform poruncii Domnului.”
În ciuda acestor dificultăţi, „Duhul Sfânt ne dă forţa de a nu ne descuraja şi ne invită să ne încredem cu deplină încredere în acţiunea Sa puternică. Ca discipoli care se străduiesc să-l urmeze pe Domnul, ştim că credinţa a venit la noi prin mulţi martori. Suntem datori faţă de marii sfinţi, faţă de învăţătorii şi comunităţile care ne-au transmis credinţa în decursul secolelor şi care atestă rădăcinile noastre comune.” Pontiful a continuat arătând că duminică, în Solemnitatea Preasfintei Treimi, Arhiepiscopul de Canterbury a celebrat Vesperele în biserica San Gregorio al Celio, „de unde Papa Grigore cel Mare l-a trimis pe călugărul Augustin şi pe însoţitorii săi ca să evanghelizeze popoarele din Anglia, dând origine unei istorii de credinţă şi sfinţenie de care aveau să beneficieze după aceea multe alte neamuri europene”.
Este vorba despre „un drum glorios, a cărui urmă profundă rămâne în instituţii şi tradiţii ecleziale pe care le împărtăşim şi care constituie un fundament solid pentru fraternitatea noastră”. „Pe aceste baze privim cu încredere la viitor. Comisia internaţională anglicano-catolică şi Comisia internaţională anglicano-catolică pentru unitate şi misiune constituie locuri deosebit de semnificative pentru a examina, în spirit constructiv, vechile şi noile provocări ale angajării ecumenice.” Pontiful a mai subliniat oroarea comună „în faţa plăgii traficului de fiinţe umane şi a diferitelor forme de sclavie modernă” şi i-a mulţumit Arhiepiscopului Welby „pentru angajarea pe care o demonstraţi în a vă opune acestei intolerabile crime împotriva demnităţii umane”.
„În acest vast domeniu de acţiune, care se prezintă în toată urgenţa sa, au fost demarate semnificative activităţi de cooperare atât în domeniul ecumenic cât şi cu autorităţi civile şi organizaţii internaţionale. Multe sunt iniţiativele caritative născute din comunităţile noastre şi conduse cu generozitate şi curaj în diferite părţi ale lumii… Ne angajăm să perseverăm în lupta împotriva noilor forme de sclavie, având încredere că putem contribui la a aduce alinare victimelor şi a ne opune acestui comerţ tragic. Ca discipoli trimişi să vindece lumea rănită, îi mulţumesc lui Dumnezeu care ne-a făcut capabili să facem front comun împotriva acestei plăgi foarte grave, cu perseverenţă şi determinare.”
